Abecedar Obezitate
Abecedar Obezitate

Cine suntem

Prof. Dr. Nicolae Hâncu Dr. Anca Elena Crăciun Dr. Andrada Muresan

De citit

Nutribon
Nutribon
Abecedar
Nutribon

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 185

• O SEARĂ MAGICĂ CU VIRGINIA ZEANI •

Virginia-Zeani-213x300Magică este puţin spus, atât de copleşitoare forţa muzicii şi a interpretării, atât de emoţionantă evocarea unei mari artiste românce, legendă a artei lirice, atât de fascinantă expunerea Prof.dr. Nicolae MIU despre VIRGINIA ZEANI – O REGINĂ A OPEREI INTERNAŢIONALE! Moderată de Prof.dr. Nicolae HÂNCU, ediţia cu numărul 185 a Galelor s-a înscris în seria celor de colecţie, alături de multe altele pe care le-am trăit de-a lungul celor peste două decenii de existenţă a manifestării.

Înainte de a-i da cuvântul Profesorului dr. Nicolae Miu – o scurtă introducere în temă.

Cea care avea să devină o legendă a operei mondiale, Virginia Zeani (n. Zehan, la 21 octombrie 1925 în satul Solovăstru, de lângă Reghin) a dezvoltat o carieră pe parcursul a 35 de ani, din 1948, când, la 16 mai, debuta în Violetta din „Traviata”, pe scena Operei din Bologna, şi până în 1982, când a cântat în „Dialogul Carmelitelor” de Poulenc (rolul Blanche) la San Francisco. Cu acest rol a şi debutat, în 1957, pe scena operei La Scala din Milano. Artistă legendară, a studiat cu profesori legendari: Lydia Lipkowska la Bucureşti (care i-a fost profesoară şi Lyei Hubic) şi Aureliano Pertile la Milano. Anul 1947, când obţinea o bursă de studii în Italia, i-a oferit şi ultimul bilet spre libertate, artista stabilindu-se în această ţară şi, ulterior, în SUA. „Au impus-o definitiv în galeria exclusivă a marilor dive atât vocea ei minunată (o divină revărsare de sunete

pure, impregnate în cea mai autentică emoţie şi drămuite printr-o perfectă tehnică a respiraţiei – „am învăţat enorm de la tine”, îi scria zeul acutelor, Luciano Pavarotti, în 1996, după ce îi dedicase, într-un concert la Indianapolis, aria „Donna non vidi mai” din „Manon Lescaut” de Puccini, însemnând „Aşa femeie nu am văzut niciodată”, cât şi frumuseţea din stirpea Elizabeth Taylor („personifica frumuseţea sopranei de operă”, spunea despre ea fostul ei vecin şi prieten pentru eternitate, Federico Fellini, mărturisind într-o scrisoare că o privea dimineaţa, pe furiş, de la fereastra vilei sale, care dădea spre vila ei, cum făcea vocalize)… Dedicată uriaşei sale vocaţii, doamna Virginia Zeani a cântat excelent orice – şi Händel, şi Monteverdi, şi Rossini, şi Puccini, şi Verdi, şi Wagner, şi Poulenc, şi Menotti”… – notează, între altele, Sever Voinescu în cartea CANTA CHE TI PASSA. (Virginia Zeani în dialog cu Sever Voinescu) pe care i-a dedicat-o artistei în 2010, carte lansată în 2011 şi la Cluj-Napoca, într-o seară de neuitat, petrecută în sala Operei Naţionale Române.OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Să nu uităm că, în 1952, Tullio Serafin (care era dirijorul Mariei Callas) a solicitat-o pe Virginia Zeani să o înlocuiască pe Callas în rolul Elvirei din „I „Puritani” de Bellini. Succesul a fost imens. Să nu uităm, de asemenea, că soprana româncă a cântat în era unor dive precum Joan Sutherland, Callas şi Renata Tebaldi. Într-un articol publicat de „Opera News” în 1999, dirijorul Richard Bonynge alcătuia o listă cu primele trei soprane de top (fără soţia sa, Joan Sutherland), spunând: …„vocile de care îmi amintesc în mod special sunt Flagstad, Virginia Zeani şi Renata Tebaldi”. În peste 30 de ani de carieră a interpretat 71 de roluri pe cele mai mari scene ale lumii, iar din 1981 până în 2004 a fost profesor de canto la Bloomington şi apoi în Florida (la vestitele Florida Grand Opera Young Artist Program şi Palm Beach Opera Young Artist Program), în anul 2010 fiindu-i atribuit titlul de „Teacher of the Year” de către revista „Classical Singer Magazine”.

Prof.dr. Nicolae MIU şi-a început formidabila incursiune în universul înregistrărilor audio ale Virginiei Zeani cu amintiri legate de prezenţa artistei pe scena clujeană, în spectacole care au reprezentat tot atâtea creaţii memorabile: stagiunea 1965-66, „Bărbierul din Sevilla” sau „Faust” (în care soţul artistei, marele bas Nicola Rossi-Lemeni, îl interpreta pe Mefisto); apoi „Boema” (alături de Teodor Anastasiu, Stela Simonetti, Vasile Cătană) sau „Traviata”. În stagiunea 1969-70, când se sărbătorea semicentenarul Operei din Cluj, Virginia Zeani revine la Cluj pentru a interpreta rolul titular din „Aida”: un triumf! Tot atunci, un alt triumf în „Manon Lescaut” (alături de Teodor Anastasiu şi Mugur Bogdan). O soprană absolută: ce tehnică, ce intonaţie, ce frazare, câtă sensibilitate şi cât dramatism, completate de trăirile cele mai profunde! Am ascultat, încărcaţi de emoţie, arii precum: „Mi chiamano Mimi” din „Boema” de Puccini, cu Orchestra „Santa Cecilia”; „E strano! E strano… Sempre libera”, înregistrare dintr-o „Traviata” la Londra, cu un mi bemol supra-acut perfect!; „Ritorna vincitor” din Aida; „Sola, perduta, abbandonata” din „Manon Lescaut”, înregistrare din 1971; aria „Son vergin vezzosa” din „I Puritani” de Bellini, înregistrare din 1967; cavatina „Regnava nel silenzio” din „Lucia di Lammermoor”, înregistrare din 1967 cu Royal Philharmonic Orchestra din Londra, dirijor Vincenzo Bellezza; „Merce, dilette amiche” din „I vespri siciliani” de Verdi, acompaniată de Orchestra şi Corul Metropolitan din New York, dirijor Francesco Molinari Pradelli; „Pace, pace mio Dio!” din „La forza del destino” de Verdi, cu Orchestra simfonică din Torino, înregistrare din 1965, dirijor Mario Rossi; „Addio del passato” din „Traviata”, în final cu un la natural perfect, „pe fir de voce”, aşa cum l-a solicitat Verdi însuşi, înregistrare din 1960 cu Orchestra Operei Regale din Londra, dirijor Nello Santi; „Ave Maria”, superba rugăciune din „Otello” de Verdi, înregistrare din 1962 în compania Orchestrei Operei din Roma, dirijor Tullio Serafin, arie cu un la bemol final iarăşi perfect! Virginia Zeani a cântat mult un repertoriu de maximă dificultate, vast şi foarte divers, în care a ridicat arta cântului pe înălţimi neatinse!

***

După audierea acestor înregistrări antologice, după această întreagă pledoarie pentru cântul desăvârşit şi trăirea autentică, rămâne, totuşi, regretul că artiştii lirici activi ai Clujului şi studenţii la canto au lipsit cu desăvârşire! Păcat, pentru că ar fi avut multe de învăţat ascultând o voce magnifică, în interpretări care s-au ridicat din punct de vedere calitativ mult deasupra unora oferite de staruri ale epocii, precum Maria Callas sau Renata Tebaldi! – iată o părere a distinsului Prof. dr. Nicolae Miu, la care subscriem întru totul.

***

La câteva zile după desfăşurarea Galei, Maestra Virginia Zeani a transmis un mesaj de mulţumire Profesorului Miu şi tuturor clujenilor care au sărbătorit-o, omagiindu-i marea creaţie printr-un memento liric: „Vă mulţumesc din adâncul inimii pentru cuvintele deosebit de amabile. Inima mea este plină de nostalgie faţă de originile mele româneşti, în special faţă de Transilvania, unde m-am născut la Solovăstru, la 21 octombrie 1925. Nu voi uita niciodată Transilvania mea şi pe toţi bunii mei prieteni. Vă mulţumesc încă o dată, din adâncul inimii, şi vă trimit dumneavoastră şi tuturor prietenilor dragostea mea şi cele mai bune urări. Cu afecţiune şi gratitudine, Virginia Zeani.

***

Ecourile acestei seri magice, pe care cu atâta dedicaţie, cunoaştere şi afecţiune a oferit-o publicului clujean iubitor de operă reputatul profesor, medic şi om de cultură Nicolae MIU, nu se vor stinge uşor. Ele rămân repere pentru o maximă apreciere asupra unei vieţi şi cariere unice, pentru o personalitate distinctă, care nu-şi uită rădăcinile şi pentru care vibrează şi astăzi, cu o forţă asimilabilă, poate, doar miracolului luminii. Să-i rămânem recunoscători Virginiei Zeani pentru dragostea pe care purtat-o Clujului, Operei de aici şi artiştilor instituţiei, alături de care nu a ezitat să vină să cânte, într-o perioadă în care parcurgea momentele de vârf ale carierei sale internaţionale. Superbă probă de patriotism!

*articol scris de Michaela BOCU pentru ziarulfaclia.ro

Scrie un comentariu