Abecedar Obezitate
Abecedar Obezitate

Cine suntem

Prof. Dr. Nicolae Hâncu Dr. Anca Elena Crăciun Dr. Andrada Muresan

De citit

Nutribon
Nutribon
Abecedar
Nutribon

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 186: LUCIAN BLAGA ŞI CLUJUL

În cea mai lungă zi a anului – ultima gală din stagiunea de primăvară-vară a prestigioasei manifestări, aşezată sub semnul poeziei şi gândirii filosofice a lui Lucian BLAGA. Moderată de Prof. dr. Nicolae HÂNCU, reuniunea a polarizat interesul unui public distins, care încă mai citeşte Blaga. De-aceea, nu se putea o alegere mai potrivită, o prelungire a Festivalului Blaga de la Cluj-Napoca fiind, în orice moment, benefică şi inspiratoare. Cu atât mai mult, pentru noi, clujenii, a vorbi despre Blaga înseamnă a-i asculta în tăcere, acum şi mereu, rostirea înfiorată şi paşii prin cetate: „Într-o piaţă veche mi-e popasul,/ Adast, să-mi umplu înc-o dată ceasul/ privind la o statuie de aramă,/ rămasă-aci din veacuri de candoare./ O vrajă-n preajma ei mă cheamă./ E sfântul care a purces călare/ cu suliţa bălaur să omoare”… (”În faţa unei statui a Sfântului Gheorghe”, Steaua, XVI, nr. 2, februarie 1965).

P6210092-225x300În acest cadru, preşedinta Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor din România, criticul literar Irina PETRAŞ, a dat glas câtorva gânduri generate de realităţile potrivnice adevăratei receptări şi valorizări a lui Blaga. „Sărbătorim marile personalităţi ale culturii române prin felurite evenimente festive, dar mă întreb dacă le şi ascultăm, dacă le urmăm poveţele. „În orice om o lume îşi face încercarea”, zice Eminescu, iar Blaga îi răspunde: „Omul nu-i decât măsura unui drum de împlinit” şi „Drumul tău nu e-n afară / căile-s în tine însuţi”. Nu ştiu când şi de ce am ajuns să luăm în derâdere «Dulcea Românie» a lui Eminescu şi să coborâm în ocară dimensiunea mioritică prin care ne-a descris Blaga. Noi n-am fost în stare să moştenim spaţiul mioritic, ci l-am obligat pe Lucian Blaga, prin lectura noastră deviată şi neserioasă, să moştenească un mioritism al tuturor relelor şi slăbiciunilor, al lenei de a lucra în perspectiva lungă a Istoriei. Lucian Blaga ne oferea un nume – ar fi fost slujba noastră să-i construim o realitate. Descifrarea în spaţiul mioritic a orizonturilor inconştientului care fac parte din „fiinţa şi substanţa noastră”, tentată de Blaga, a căzut în derizoriu. Faţă-n faţă cu non-locurile lumii contemporane, indiferente şi nerăbdătoare, cu aglomerarea semnelor că rătăcim într-o lume ce pe nesimţite cade, am fi putut găsi în spaţiul mioritic un loc al nostru, de asumat, de aprofundat cu gravitate şi chiar cu mândrie.

Anul viitor vom sărbători centenarul Marii Uniri. Vom fi în stare să găsim cumpăna dreaptă, să exaltăm fâşia de lumină din fragmentele de istorie hărţuită ale acestui secol de existenţă? Să recompunem rotundul unui trecut ale cărui produse suntem, inevitabil şi iremediabil? Să ne procurăm, aşadar, un viitor?”. Vorbind despre Societatea Culturală Lucian Blaga Cluj, dna Irina Petraş a reamintit că bazele acesteia au fost puse în noiembrie 1990, membrii fondatori fiind: Diana Adamek, Horia Bădescu, Mariana Bojan, Mircea Borcilă, Traian Brad, Petre Bucşa, Virgil Bulat, Augustin Buzura, Ioana Bot, Ilie Călian, Tudor Cătineanu, Doina Cetea, Ion Cocora, Ion Cristofor, Mihai Dragolea, Dan Damaschin, Constantin Cubleşan, Victor Felea, Mircea Ghiţulescu, Bazil Gruia, Negoiţă Irimie, Vasile Igna, Mircea Muthu, Irina Petraş, Liviu Petrescu, Petru Poantă, Mircea Popa, Adrian Popescu, Mircea Opriţă, Aurel Rău, Tudor Dumitru Savu, Vasile Sălăjan, Radu Ţuculescu, Ion Vlad, Tudor Vlad, Grigore Zanc. Preşedinţi (succesiv): Liviu Petrescu, Horia Bădescu, Mircea Borcilă. Vicepreşedinţi: Irina Petraş, Tudor Cătineanu. De-a lungul anilor, Festivalul Blaga a adunat la Cluj-Napoca sute de scriitori din ţară şi din 20 de ţări ale lumii; am visat la crearea unui Centru de Studii Blagiene…, care chiar dacă nu s-a regăsit „in situ” a generat peste 20.000 de pagini de comunicări şi poezie despre Blaga, volume monumentale precum „Eonul Blaga. Întâiul veac”, seria „Meridian Blaga” sau „Caietele de poezie”, traduceri memorabile datorate lui Jean Poncet, saloane de arte plastice…

A fost creat site-ul: www.societateablaga.ro Aici pot fi găsite informaţii despre Lucian Blaga şi despre Societate, Meridianele editate, conţinând miile de pagini ale comunicărilor susţinute de participanţii din toată lumea, Caietele de poezie, spectacolele de teatru, Saloanele de pictură dedicate lui Blaga, prelungirea pariziană a Festivalului clujean etc. etc. Cu toate acestea, e limpede, nu am făcut destul pentru Blaga…

LUCIAN BLAGA – UN POET PENTRU SECOLUL XXI. Astfel l-a numit cel de-al doilea conferenţiar al serii, poetul Horia BĂDESCU, rememorând, la rându-i, momente din lungul drum al cunoaşterii lui Blaga peste hotare, mai ales în rândul marilor poeţi francezi/ francofoni contemporani, participanţi la multe dintre ediţiile clujene ale Festivalului Internaţional „Lucian Blaga” sau la Colocviile pariziene Blaga. Toate au facilitat mai buna receptare a operei lui Blaga, a sufletului său vizionar, profund românesc, a modului său de a se apropia de transcendent din perspectiva relaţiei omului cu lumea şi cu sacralitatea. Poeţi precum Gérard Bayo, Dominique Daguet, Jean Poncet, dar şi italianul Andrea Genovese au făcut foarte mult pentru pătrunderea lui Blaga în spaţiul francofon. În 1995, la Centenarul Blaga, împreună cu prieteni scriitori de la Paris, poetul Horia Bădescu (pe atunci director al Centrului Cultural Român din capitala Franţei) scotea un număr dublu al revistei „Sud”, foarte bine primit, în care se aflau 100 de poeme de Blaga traduse de Jean Poncet; sprijinul scriitorului George Astaloş, stabilit la Paris, a fost important în acest demers. „În entuziasmul de atunci a încolţit ideea traducerii întregii opere a lui Blaga în franceză… Am crezut că intrăm într-o lume în care putem face ceva pentru această ţară… Cu mari eforturi, graţie editorului Vasile George Dâncu, am reuşit, cu un editor din Lyon, să începem seria operei lui Blaga: „Poemele luminii” a fost prezentat şi la Târgul de Poezie de la Paris. Succes enorm!, fiind cea mai vândută carte de poezie. Avem acum în pregătire „Paşii profetului”, sublinia poetul Horia Bădescu. Tot domnia sa a vorbit despre Colocviile Internaţionale Blaga de la Paris.

„Desfăşurate în cadrul programelor culturale ale Centrului Cultural şi Ambasadei României de la Paris, Les Colloques Internationaux Blaga/ Colocviile Internationale Blaga au stat întotdeauna sub sigla şi patronajul Societăţii Culturale Blaga. Ele au fost gândite ca ramură pariziană a Festivalului de la Cluj şi organizate ca atare. Colocviile de la Paris au reprezentat o experienţă aparte în efortul de a face cunoscută în arealul culturii europene opera blagiană. Cele şapte ediţii ale lor, care au reunit, între 1995-2005 zeci de scriitori, europeni şi nu numai, sute de participanţi, ediţii ale căror lucrări s-au concretizat în cele cinci caiete publicate de editura Librairie Bleue, au făcut din Les Colloques Internationaux Blaga un eveniment al lumii literare pariziene, au creat un univers de receptare şi un orizont de aşteptare fără precedent. Se poate spune că instituirea unei tradiţii într-un megalopolis saturat de cultură, în care evenimentele artistice zilnice sunt de domeniul sutelor, o tradiţie care implica o personalitate de prim rang a literaturii noastre, a fost un fapt major de istorie culturală. O demonstrează deopotrivă seriozitatea tematicii propuse, calitatea participanţilor şi intervenţiilor acestora, valoarea celor care au primit Premiul Lucian Blaga la Paris. Temele Colocviilor Blaga de la Paris au fost:

1995 – La ce bun poeţii în vremuri sărace ; 1996 – Tentaţia tăcerii în poezia blagiană şi europeană; 1997 – Poetica semnului în poezia blagiană şi europeană; 1998 – Semantica absenţei în poezia blagiană şi europeană; 2000 – Timp şi Fiinţă în poezia blagiană şi europeană; 2003 – Ontologia suferinţei în poezia blagiană şi europeană; 2004 – Memorie şi uitare în poezia blagiană şi europeană. Laureaţii Festivalului Internaţional Blaga de la Paris au fost: 1995 – Michel CAMUS/ Franţa; 1996 – André DOMS/ Belgia; 1997 – Yves BROUSSARD/ Franţa, Jean PONCET/ Franţa (cea mai amplă traducere a poeziei blagiene în franceză); 1998 – Jean-Luc WAUTHIER/ Belgia, Sanda STOLOJAN/ Franţa (prima traducere a lui Blaga în franceză), Paola BENTZ-FAUCI/ Franţa (traducerea piesei Meşterul Manole în franceză; 2000 – Arthur HAULOT/ Belgia, Diem CHAU/ Vietnam (traducerea lui Blaga în vietnameză); 2003 – Werner LAMBERSY/ Belgia; 2004 – Max ALHAU /Franţa, Basarab NICOLESCU/ Franţa”.

Blaga a rămas în inima tuturor acestor mari oameni de cultură, iar aceştia au rămas ataşaţi României. Gérard Bayo, în recenta sa carte intitulată «Jours d’Excideuil/ Zilele de la Excideuil», Ed. L’Herbe qui tremble, Paris, 2017, are o poezie dedicată lui Blaga: „Furtuna -/ aniversarea din 9 mai e a ta, lasă totul/ deoparte:/ până la crengile cele mai ’nalte destramă/ norii/ şi bucură-i pe copii, dar n-atinge capacul sicriului tău/ de lângă zidul bisericii./ Pune-ţi mâna în faţa ochilor/ şi începe-a vorbi. Aproape de tine sunt câmpurile, liziera pădurilor.” (Câmpie calmă)P6210110-225x300

Gala a fost admirabil completată de glasul actorilor Elena IVANCA („Aş vrea să fiu vocea Elenei Ivanca în gândul lui Lucian Blaga”) – inspirată „tapiserie blagiană” ţesută din versuri şi din gândirea filosofică a acestuia şi Dorel VIŞAN, care a recitat poemul „ Veniţi după mine, tovarăşi!”. Ne-am risipit, cu gândul la Blaga, la versul din „Colţ medieval la Cluj…: Pe strada unde stau alături biserica reformată/şi alte case cu ogive medievale/ o întâmplare se repetă, ciudată,/ în fiecare dimineaţă, pe la acelaşi ceas,/ se pot vedea pe-acolo înşiruite subt streşini/ ovale de-argilă. Ovale. Tulburătoare, frumoase ovale”… Nu spun mai mult. Citiţi poezia, citiţi-l pe Blaga!

*articol scris de Michaela BOCU pentru ziarulfaclia.ro

Scrie un comentariu