Abecedar Obezitate
Abecedar Obezitate

Cine suntem

Prof. Dr. Nicolae Hâncu Dr. Anca Elena Crăciun Dr. Andrada Muresan

De citit

Nutribon
Nutribon
Abecedar
Nutribon

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 187: Lucian Blaga, contemporanul nostru

OLYMPUS DIGITAL CAMERADe curând, Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ şi-au redeschis porţile, evenimentul cu numărul 187 marcând inaugurarea stagiunii de toamnă-iarnă 2017-2018 a prestigioasei manifestări, emblemă a Clujului academic, ştiinţific şi cultural, organizate, de două decenii încoace, de Acad. Nicolae HÂNCU în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţieganu”, Consiliul Judeţean Cluj, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

În programul reuniunii: Tudor Cătineanu, Lucian Blaga, filosoful; Călin Teutişan, Lucian Blaga, mitologie literară; Lecturi cu Ştefana şi Ioan Pop-Curşeu. Moderatori: Irina Petraş şi Nicolae Hâncu. O seară mirifică sub semnul lui Blaga.

,,Mistuiţi de răni lăuntrice ne trecem prin veac,/ Din când în când ne mai ridicăm ochii/ spre zăvoaiele raiului,/ apoi ne-aplecăm capetele în şi mai mare tristeţe./ Pentru noi cerul e zăvorât şi zăvorâte sunt şi cetăţile./ În zadar căprioarele beau apă din mâinile noastre,/ în zadar cânii ni se închină,/ suntem fără scăpare singuri în amiaza nopţii”…(Lucian Blaga, ,,În noaptea de sus”,1923}

Criticul şi istoricul literar Irina Petraş a făcut legătura cu ediţia precedentă a Galelor, care, sub genericul Lucian Blaga şi Clujul, a pus accentul mai ales pe felul în care Societatea Culturală Lucian Blaga Cluj, înfiinţată în 1990, a înţeles să valorifice moştenirea culturală a operei blagiene reuşind să provoace exegeze despre filosofia, poezia, teatrul şi proza lui Blaga – mii de pagini semnate de cercetători din ţară, dar şi din alte colţuri ale lumii (Albania, Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, China, Coreea, Franţa, Germania, Grecia, India, Israel, Italia, Iugoslavia, Japonia, Lituania, Macedonia, Republica Moldova, Polonia, Senegal, Serbia, Spania, SUA, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria) etc. Tot atunci, Horia Bădescu a prezentat ediţiile pariziene ale Festivalului şi ecoul lor peste hotare. De data aceasta, au fost invitaţi specialişti de marcă în ideea de a atrage atenţia asupra actualităţii şi profunzimii operei blagiene.

Profesorul universitar Tudor Cătineanu a susţinut comunicarea „Lucian Blaga – Filosoful”. Plecând de la distincţia dintre termenii „filozofie” şi „filosofie”, autorul comunicării a reliefat coordonatele de bază ale sistemului filosofic al lui Lucian Blaga, sistem expus în 4 „Trilogii”: a Cunoaşterii, a Culturii, a Valorilor şi Cosmologică. Aici se face şi o fină diferenţă între „Trilogia” blagiană şi „Triada” hegeliană. Sunt analizate apoi trei concepte fundamentale ale sistemului filosofic, respectiv metafizic, al lui Lucian Blaga.

Conceptul dublet Mister-Revelare. Omul trăieşte în două orizonturi, cel al conservării, propriu tuturor vieţuitoarelor, şi cel al Misterului şi Revelării, propriu doar omului. Sunt prezentate cele trei moduri de variaţie a Misterului, care generează „plus-cunoaşterea”, „zero-cunoaşterea” şi „minus-cunoaşterea”. Tudor Cătineanu insistă mai ales asupra „minus-cunoaşterii”, neînţeleasă sau răstălmăcită de majoritatea interpreţilor lui Lucian Blaga. Ca o prefigurare a acestui concept poate fi invocată nu numai Dogma Sfintei Treimi, sau Principiul complementarităţii (Niels Bohr) , ci şi enunţul lui Socrate: „Ştiu un singur lucru: că nu ştiu nimic”.

Matricea stilistică. Pe planul cunoaşterii logice şi conştiente, omul beneficiază de o serie de categorii logice, care la I. Kant sunt 12. Pe planul creaţiei, acelaşi om este dotat cu o serie de categorii stilistice prezente în inconştient. Ele sunt structurate, organizate, formând o Matrice generativă. Tudor Cătineanu a prezentat analitic doar două dintre cele 5 categorii, adică Spaţiul şi Timpul, referindu-se mai ales la „Spaţiul Mioritic”, bazat fundamental pe alternanţa Deal-Vale şi în care Dorul urcă la nivelul unei atitudini metafizice.

Marele Anonim. Orice cunoaştere are o zonă de adecvare şi o zonă complementară, de neadecvare. Or, metafora, ca figură de stil, este chiar o adecvare neadecvată, de aceea întreaga Cultură are pentru Lucian Blaga un caracter metaforic. Dacă extindem latura de neadecvare a revelării (cunoaşterii) la întreaga Existenţă, dăm peste conceptul blagian al „Marelui Anonim”. Acest concept, care porneşte de la „Lucrul în sine” al lui Kant, a făcut obiectul unei polemici răsunătoare între metafizicianul Lucian Blaga şi teologul Dumitru Stăniloaie.

Prezentată într-o formă sistematică, simplă şi clară, comunicarea lui Tudor Cătineanu s-a bucurat de aprecierea şi aplauzele ascultătorilor.

Criticul şi universitarul Călin Teutişan a vorbit despre mitologia poetică blagiană. Sistematizând mai întâi condiţiile (şi conceptele) modernismului literar românesc, în filiaţie europeană, integrând vizionarismul postromantic şi expresionismul colorat metafizic al lui Blaga într-o istorie canonică a literaturii autohtone, Călin Teutişan a construit o imagine concentrată a toposurilor lirice (timp, spaţiu, personaj, limbaj), ca forme ale gândirii poetice blagiene, atât în teoria, cât şi în practica estetică a autorului interbelic.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAŞtefana şi Ioan Pop-Curşeu au citit câteva dintre poemele lui Lucian Blaga din volumul În marea trecere, alternând textele în limba română şi traducerea lor în franceză. Cei doi conferenţiari universitari au semnat împreună traducerea acestui volum, apărut în Franţa, în anul 2003, la Marsilia, Editions Autres Temps. După poemele Psalm (Psaume), În marea trecere (Le Grand passage), Scrisoare (Lettre), Sufletul satului (L’âme du village), lectura a continuat cu ultima parte a scenei 3 din Actul III al piesei Meşterul Manole. Un moment emblematic al piesei, dialogul dintre Mira şi Meşter în timpul zidirii tinerei neveste, ales de Ştefana Pop-Curşeu şi pentru a anunţa intenţia Teatrului Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca de a pune în scenă acest text blagian cu ocazia Centenarului României Mari de anul viitor.

,,Prieteni, cari staţi lângă mine,/ Încălziţi-vă lutul cu vin,/ desfaceţi-vă privirile peste lucruri./ Noi suntem numai purtători de cântec/ sub glia neagră a tăriilor”… (Lucian Blaga, ,,În noaptea de sus“, 1923).

*articol scris de Michaela BOCU pentru ziarulfaclia.ro

Scrie un comentariu