Abecedar Obezitate
Abecedar Obezitate

Cine suntem

Prof. Dr. Nicolae Hâncu Dr. Anca Elena Crăciun Dr. Andrada Muresan

De citit

Nutribon
Nutribon
Abecedar
Nutribon

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 188

OLYMPUS DIGITAL CAMERACea de a 188-a ediţie a Galelor Medicină, Artă, Cultură – eveniment emblematic pentru viaţa culturală şi academică a Clujului, organizat de: Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţieganu’’, Consiliul Judeţean Cluj, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Cluj-Napoca – a cuprins, în introducere, excepţionala conferinţă a Acad. Dorel BANABIC, care a făcut un amplu comentariu asupra evoluţiei tehnologiilor de la prima la a patra revoluţie industrială şi impactul lor social.

Acad. Dorel BANABIC: A patra revoluţie industrială a început. Este pregătită România pentru a face faţă sfidărilor acestei noi revoluţii? Referitor la acest subiect,vorbitorul a arătat, între altele, că ,,industria prelucrării materialelor joacă un rol foarte important în economia ţărilor din Uniunea Europeană contribuind cu peste 15% la valoarea adăugată. Această industrie generează peste 80% din inovaţiile şi 75% din exporturile ţărilor europene, cuprinde peste două milioane de companii şi oferă peste 33 de milioane de locuri de muncă. Ca urmare, industria prelucrării materialelor poate fi considerată motorul economic şi social al Europei. În ultima decadă, industria europeană a pierdut 10 % în termeni de valoare adăugată faţă de ţările emergente. Ca răspuns la această scădere, Europa a iniţiat un ambiţios program, care reprezintă o nouă revoluţie industrială, denumită Industry 4.0. Iniţiativa a fost introdusă de guvernul german în anul 2011, în cadrul târgului de la Hanovra, sub denumirea Industrie 4.0. Imediat această iniţiativă a fost urmată de alte state sub diferite denumiri: Factory of the Future (Franţa şi Italia), Catapult (UK), « Smart Manufacturing » în US, respectiv «Made in China -2025» în China sau «Innovation 2025» în Japonia. Termenul a devenit extrem de popular odată cu iniţiativa Forumului Economic Mondial de a organiza o dezbatere pe această temă în cadrul unei întâlniri la Davos, organizată în ianuarie 2016. Klaus Schwab, fondatorul şi coordonatorul acestei organizaţii, a publicat o carte în care prezintă pe larg concluziile acestui forum. Odată cu lansarea programului Industry 4.0 ne găsim în perioada de început a celei de-a patra revoluţii industriale. Industry 4.0 este caracterizată de automatizarea, digitizarea şi interconectarea tuturor componentelor din procesele de producţie. Pentru atingerea acestui obiectiv foarte ambiţios, Europa şi-a propus să investească în acest domeniu în următorii 15 ani peste 1.300 miliarde de euro. Provocarea politică şi economică majoră este de a face ca toate sectoarele industriale să profite din plin de inovarea digitală în produse, procese şi modele de afaceri. Este pregătită România să se alinieze ţărilor europene care au demarat deja programe naţionale/europene pentru a răspunde acestei provocări şi a nu rămâne un outsider în această competiţie? Pentru aceasta trebuie ca una din direcţiile de dezvoltare strategică a României să fie orientate pe domeniul Industry 4.0.

Evoluţia tehnologiilor de la prima revoluţie industrială până în prezent. Tehnologiile de prelucrare a materialelor au evoluat disruptiv de la apariţia lor până în prezent, putând fi definite patru mari revoluţii industriale (denumite în literatură Industry 1 până la Industry 4). Prima revoluţie industrială, care a început în ultimele decade ale secolului XVIII, este caracterizată de introducerea echipamentelor mecanice de producţie acţionate de forţa apei sau a aburului. A doua revoluţie industrială a debutat la sfârşitul secolului XIX. Specific acestei revoluţii este utilizarea acţionării electrice a echipamentelor de producţie şi realizarea unei producţii de masă bazată pe divizarea muncii. A treia revoluţie industrială a demarat în deceniul 8 al secolului XX. Caracteristica de bază a acesteia este utilizarea sistemelor electronice şi tehnologiei informaţiei în automatizarea producţiei. În momentul de faţă ne găsim în perioada de început a celei de-a patra revoluţii industriale (Industry 4.0), caracterizată de utilizarea sistemelor cyber-fizice în procesele de producţie. Revoluţia Industry 4.0 prevede că produsul care urmează să fie fabricat este capabil să interacţioneze cu echipamentele de fabricaţie (maşini şi roboţi) şi să transmită acestora cerinţele pentru următoarea fază a procesului de prelucrare. Se realizează astfel un sistem inteligent de producţie capabil să comunice şi să ia decizii optime în mod autonom.

Conceptul Industry 4.0 este inclus în programele strategice de dezvoltare ale unor ţări dezvoltate din Europa, America şi Asia. Spre exemplu, Germania a inclus în programul său de cercetare strategică, cu perspectivă anul 2025, domeniul Industrie 4.0. Acesta reprezintă unul din cele 10 proiecte de viitor pentru perioada menţionată. Totodată a creat o platformă în cadrul Ministerului Federal al Educaţiei şi Cercetării. Platforma Industrie 4.0 cuprinde deja peste 250 de participanţi din peste 100 de organizaţii (intreprinderi, institute de cercetare şi universităţi). În cadrul acestei platforme s-a constituit un grup de lucru care a elaborat un raport care cuprinde un set de reglementări privind implementarea strategiei Industrie 4.0. Ceea ce caracterizează a patra revoluţie industrială sunt tehnologiile avansate. Acestea sunt: internetul obiectelor (Internet of Things-IoT), securitatea datelor, prelucrarea datelor şi, mai nou, manufacturarea pieselor în cloud, prelucrarea prin adăugare de material, realitatea augmentată, Big Data, roboţii autonomi, simularea proceselor, integrarea sistemelor pe verticală şi orizontală.

Concluzii. Principalele aşteptări ale industriei ca urmare a trecerii ei în faza a patra a dezvoltării (Industry 4.0) sunt: Mai multă flexibilitate şi adaptabilitate; Transformarea structurilor rigide în structuri de tip reţea; Integrarea pe verticală a sistemelor de producţie flexibile şi reconfigurabile; Modularizarea şi autonomia sistemelor de producţie; Utilizarea unor sisteme de producţie cu structură fractală; Optimizarea resurselor prin conectarea echipamentelor în reţea; Utilizarea inteligenţei artificiale în comanda sistemelor de producţie în scopul luării unor decizii rapide şi optime; Dezvoltarea şi utilizarea unor noi modele de afaceri; Utilizarea aplicatiilor “app-store” şi “cloud” ca noi concepte în managementul cunoştinţelor etc. Toate acestea vor conduce la o creştere a eficienţei fabricaţiei prin reducerea timpilor de fabricaţie, reducerea rebuturilor în lanţul de proces, o mai mare adaptabilitate la necesităţile clientilor, creşterea calităţii produselor şi, în final, la reducerea costurilor produselor fabricate şi a timpilor de aşteptare pentru consumatorul final. Acest impact uriaş preconizat prin trecerea în noua etapă a industriei prin digitizarea întregului lanţ de proces pentru fabricarea unui produs justifică efortul bugetar al Europei pentru implentarea agendei Industry 4.0. România trebuie să fie parte activă la acest salt calitativ al industriei europene.

Spre deosebire de ţările avansate din punct de vedere tehnologic, în România discuţiile privind Industry 4.0 au fost abordate cu preponderenţă în literatura de popularizare (Ştiinţă şi Tehnică, Ziarul Financiar, Magazin, T&T – Tehnică şi Tehnologie etc.) nefiind încă un domeniu abordat în revistele sau conferinţele de specialitate, cu câteva excepţii. Domeniul Industry 4.0 este promovat foarte intens de companiile multinaţionale localizate în România (Siemens, Bosch, FESTO, Vodafone etc.). Din păcate, încă nu se observă un interes al companiilor româneşti pentru agenda Industry 4.0. Referindu-mă la domeniul academic, menţionez faptul că doar Universitatea Politehnica din Bucureşti a introdus o specializare la masterat în domeniul sistemelor cyber-fizice cu aplicaţii în domeniul sistemelor de fabricaţie. Primele cercetări în acest domeniu au fost demarate de Profesorul Ioan Dumitrache, care iniţiază în anul 2012 o serie de workshop-uri în domeniul sistemelor cyber-fizice sub egida Societăţii Române de Automatică şi Informatică Tehnică (SRAIT) şi a Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei a Academiei Române. Workshop-urile se organizează anual, fie ca evenimente independente, fie în cadrul unor conferinţe mai ample, ultimul având loc în luna mai 2016’’.

În continuare, Acad. BANABIC a prezentat avantajele şi dezavantajele României în agenda Industry 4.0 a Europei precum şi câteva propuneri pentru promovarea acesteia.

,,Punctele tari (selectiv): Existenta forţei de muncă înalt calificate în domeniul IT; Existenta unui sector IT foarte performant, cu competenţe în domeniile esenţiale pentru Industry 4.0: inteligenţa artificială, securitatea datelor, Big Data, reţele de comunicaţii etc.; Existenţa unor centre performante în câteva domenii importante pentru Industry 4.0: informatică, calculatoare, robotică, automatică; Existenţa unui masterat în sisteme cyber-fizice în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti; Existenţa unui workshop cu tradiţie în domeniul Sistemelor Cyber-Fizice organizat anual de Universitatea Politehnica din Bucureşti împreună cu Academia Romană; Existenţa unor nuclee de cercetare în tehnologii specifice pentru Industry 4.0 (Aditive Manufacturing) sau în domeniul simulării avansate a proceselor de fabricaţie (multiscale modeling, stochastic modeling); Implicarea unor colective universitare în proiecte europene din domeniul Industry 4.0; Existenţa unei diaspore româneşti foarte active în acest domeniu; Existenţa unei infrastructuri de internet foarte performante; Existenta unei industrii în plină dezvoltare, ceea ce o face atractivă pentru atragerea de investiţii în facilităţi noi de producţie; Existenta unei industrii de furnizori pentru industria auto dezvoltată şi cu o dinamică accentuată, acest sector fiind unul din cele mai atractive pentru Industry 4.0.

Punctele slabe (selectiv): Lipsa unui program coerent al guvernelor României în domeniul Industry 4.0; Lipsa unei eficiente şi competente reprezentări în foruri internaţionale unde se discută agenda Industry 4.0; Lipsa participării (cu câteva excepţii) a cercetătorilor români la conferinţe internaţionale în care se dezbat problemele Industry 4.0; Lipsa vizibilităţii cercetătorilor români din domeniul tehnologiilor de prelucrare (cu câteva excepţii) în literatura de specialitate relevantă pentru comunitatea ştiinţifică internaţională; Lipsa resurselor financiare a intreprinderilor româneşti din domeniul prelucrărilor mecanice; Lipsa interesului băncilor româneşti în finaţarea activităţilor specifice acestui domeniu; Lipsa specialiştilor în organizarea producţiei; Lipsa calificării forţei de muncă în domenii interdisciplinare; Lipsa unor specializări interdisciplinare (calculatoare-senzorică-tehnologii mecanice-materiale-organizarea producţiei), cu excepţia specializării de sisteme cyber-fizice menţionată anterior; Calitatea slabă a studenţilor în unele domenii esenţiale pentru Industry 4.0: construcţii de maşini, mecanică, ştiinţa materialelor, organizarea producţiei etc. Dacă analizăm atât punctele tari cât şi pe cele slabe prezentate succint mai sus putem răspunde la întrebarea din titlu: România nu este pregătită încă pentru a face faţă sfidărilor celei de-a patra revoluţii industriale, care a început deja de cinci ani şi care nu se reflectă încă în realităţile ţării noastre.

Ce este de făcut ? Înfiinţarea unui Think-Tank în domeniul Industry 4.0 care să cuprindă specialişti din universităţi, institute ale Academiei Române, Academia de Stiinţe Tehnice din România, industrie, firme de IT; Definirea unei agende Industry 4.0 a României; Introducerea în Strategia de Dezvoltare a României a unei agende Industry 4.0; Introducerea în Programul National de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2015-2020, PNIII, spre exemplu în Programul 2, Creşterea Competitivitătii economiei Româneşti prin Cercetare, Dezvoltare şi Inovare a domeniului Industry 4.0 ca domeniu prioritar; O promovare mai accentuată a conceptului Industry 4.0 în mediul academic, de cercetare şi industrial din România etc.

Din cele de mai sus se poate concluziona că, în acest moment, cu toate iniţiativele insulare menţionate, România nu este încă pregătită să se integreze în agenda Industry 4.0 a Europei. Consider că întârzierea demarării rapide de acţiuni va duce la scoaterea României de pe harta agendei europene din acest domeniu, cu repercusiuni negative pe termen lung pentru companiile româneşti. Este necesară o campanie activă de conştientizare şi sprijinire a acestora pentru adaptarea lor la tendinţele europene şi mondiale de digitizare a fabricaţiei’’, a mai precizat Acad. BANABIC.

***

Ca o încununare a serii moderate de Prof. dr. Nicolae HÂNCU, reputatele artiste de la Opera Naţională Română Cluj-Napoca, Liliana NECIU (mezzosoprană) şi Lelia SERAFINCEANU (pian) au susţinut un microrecital care a cuprins: canzonetele Santa Lucia, Non ti scordar di me şi Torna a Suriento, precum şi două piese româneşti: Cântec de adormit Mitzura şi Revedere.

*articol scris de Michaela BOCU pentru ziarulfaclia.ro

***

Galele Medicină, Artă, Cultură au împlinit de dată recentă 20 de ani de existență. Inițiatorul și moderatorul lor, reputatul profesor emerit dr. Nicolae Hâncu, dă un exemplu de continuitate la cote înalte a unui demers cultural de excepție.

Despre începuturi, prof.dr. Nicolae Hâncu își amintea: “Ideea Reuniunilor „MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ” a apărut pe un fundal afectiv. Ea s-a născut din repetabilele dialoguri cu mine însumi la sfârşituri sau începuturi de zile când, descătuşat de cotidian, îmi descopeream disponibilităţi afective. Am comunicat-o oficial la o şedinţă a Filialei din Cluj a Academiei de Ştiinţe Medicale. D-nul Acad. Ion Baciu a acceptat-o imediat, dânsul conducând apoi „Reuniunile” în primii trei ani”.

Și astfel, an după an, Galele Medicină, Artă, Cultură, se apropie vertiginos de ediția cu numărul 200, o realizare de excepție ce o urmează pe aceea a longevității în timp, probă deja trecută.

De obicei desfășurate în ultima zi de joi a lunii, Galele din noiembrie se vor desfășura mîine, 21 noiembrie, de la ora 18.00, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă din Cluj. “Seara de lîngă inimă”, așa este intitulată întîlnirea de mîine, iar invitații sunt doi reprezentanți de marcă ai culturii românești, actorul Dorel Vișan și poetul Horia Bădescu. Cei doi vor vorbi despre “Omul și taina lui” (Dorel Vișan) și despre “Transilvania mea”(Horia Bădescu). Moderator, prof.dr. Nicolae Hâncu.

Scrie un comentariu