Abecedar Obezitate
Abecedar Obezitate

Cine suntem

Prof. Dr. Nicolae Hâncu Dr. Anca Elena Crăciun Dr. Andrada Muresan

De citit

Nutribon
Nutribon
Abecedar
Nutribon

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 190

• Sub semnul sărbătorii •

Încununarea stagiunii de toamnă-iarnă a Galelor, avându-l drept organizator principal şi amfitrion inspirat pe Prof.dr. Nicolae HÂNCU, s-a petrecut în ambianţa unui eveniment memorabil, care a reunit spirite alese ale Clujului, o elită culturală unanim recunoscută naţional şi internaţional, care-şi asumă rolul şi locul ziditor, într-un moment de istorie contemporană în care, adesea, versul şi melodia s-au pierdut pe drum… În acest cadru de spectacol măreţ s-a potrivit conferinţa:

OLYMPUS DIGITAL CAMERAProf.dr.ing. Mihai MUNTEANU – COLUMNA LUI TRAIAN. LATINITATE ÎN MENTALITATEA ROMÂNEASCĂ ŞI EUROPEANĂ. ,,Toată viaţa m-am grăbit să ajung la Roma … Dar, în ciuda pasiunii pentru antichitatea latină, am reuşit să vizitez „Oraşul Etern” destul de târziu, la vârsta de 33 de ani, împreună cu părinţii. Numai atunci am înţeles cuvintele pe care mi le spusese cu ceva timp în urmă tatăl meu:„La Roma nu trebuie să te grăbeşti, fiindcă viitorul este doar o prelungire magică a amintirii. Aici poţi învăţa să-ţi aminteşti” …

În intervenţia sa, profesorul clujean a prezentat un scurt istoric al Columnei lui Traian, din care spicuim: ,,Traian, împăratul caracterizat de moderatio şi primul căruia i s-a acordat titulatura de Optimus Princeps, a rămas în istorie prin vasta sa operă militară prin care a dus statul roman la maxima sa expansiune, dar şi printr-o amplă politică domestică, civilă, concretizată în construcţia de drumuri, poduri, porturi, sau Forul omonim; la acestea adăugându-se şi dimensiunea umană şi economică, puse în evidenţă de stimularea instituţiilor alimentare, cu rol în întreţinerea copiilor nevoiaşi şi susţinerea micilor fermieri din peninsula italică. Apogeul lucrărilor cu caracter civil ale lui Traian îl reprezintă grja pe care acesta a manifestat-o pentru dezvoltarea urbană a Romei şi care s-a materializat în construcţia Forului, care cuprindea Basilica Ulpia, Biblioteca Ulpia, Columna, Arcul de Triumf şi templul lui Traian. Proximitatea Bibliotecii şi a Columnei nu este întâmplătoare, de vreme ce Biblioteca Ulpia a fost concepută de Traian ca un complement la Columnă, construcţia care nara în piatră desfăşurarea războaielor cu dacii.

Datorită faptului că alte izvoare cu referire directă la războaiele dacice s-au pierdut (cum a fost de pildă „Despre războaiele dacice”, carte scrisă chiar de Traian) Columna (monument proiectat de celebrul arhitect Apollodor din Damasc şi inaugurat în data de 12 mai 113 d.Ch.), devine cel mai important izvor istoric al acestor evenimente.

Parametrii tehnici ai monumentului sunt impresionanţi: o înălţime totală de 39,83 m, care putea fi parcursă prin urcarea a 185 de trepte dispuse pe o scară elicoidală prevăzută cu mici ferestre dreptunghiulare pentru pătrunderea luminii. Fusul Columnei de 29,73 m face legătura dintre baza acesteia (care adăpostea camera mortuară unde fusese depusă cenuşa lui Traian) şi platforma din vârf, pe care în epocă se afla statuia de bronz aurit a împăratului. Columna lui Traian avea o triplă valenţă: în primul rând, dimensiunea ei făcea referire la înălţimea dealului excavat pentru construcţia Forului (fapt atestat de inscripţia de la baza monumentului). Apoi, baza conţinea camera mortuară a împăratului, iar fusul practic povestea evenimentele din cele două războaie.

Naraţiunea războaielor cu dacii, din 101 şi până în 106 d.Ch., este cuprinsă în marmura de Cararra a celor 23 de spirale sculptate şi foarte probabil colorate, care însumează o lungime totală de 200 m şi care conţin 155 de tablouri cu peste 2500 de figuri. Practic, inaugurarea Columnei marchează în arta monumentală imperială apariţia stilului istorico-narativ, care va constitui un model pentru a doua Columnă a Romei – cea a lui Marcus Aurelius, care prezintă victoria împăratului în războaiele marcomanice. Având un scop propagandistic bine definit, de a aminti trecătorului care poposea în Cetatea Eternă efortul armatelor imperiale în supunerea statului dac prin nararea amănunţită a celor două războaie, Columna avea dezavantajul că putea impresiona şi induce sentimentele dorite de autorităţile romane doar celor care o vedeau, deci unui procentaj infim al populaţiei imperiale. De aceea, monedei i-a revenit misiunea primei popularizări a Columnei, lucru lesne de înţeles ţinând cont de rapida circulaţie a banilor în tot arealul geografic al imperiului şi puterea monedei de a penetra în toate straturile sociale ale vieţii romane.(…) Rolul pe care l-a avut moneda în Imperiul Roman era dat de dualitatea economie-propagandă (…)…Trebuie subliniat faptul că, probabil datorită respectului mare de care se bucura Traian în epoca medievală (pus de altfel în evidenţă şi de istorisirile anterioare), Columna a fost unul dintre primele monumente care au fost protejate printr-un edict special emis de către Senatul Romei, datat la 27 martie 1162; acesta o declara monument al eternităţii care „nu trebuie să fie distrus sau mutilat niciodată, ci trebuie să rămână aşa cum este pentru cinstea poporului roman pînă la sfârşitul lumii” („integra et incorrupta dum mundus durat”). Edictul laic este apoi întărit în acelaşi an de decretul suveranulu Pontif Alexandru al III-lea, care prevedea faptul că acela care va deteriora Columna „va fi osândit la moarte şi i se va confisca întreaga avere”. Aspectul actual al Columnei îşi are originea tot în perioada medievală târzie când, la data de 4 decembrie 1587, ca urmare a dispariţiei statuii împăratului, Papa Sextus al V-lea plasează în vârful monumentului statuia de bronz a Sfântului Petru, rămasă in situ până în zilele noastre. Studii recente întreprinse de echipe mixte ingineri-fizicieni-chimişti-istorici au pus în evidenţă, prin investigaţii sofisticate, faptul că întregul monument era pictat”. (…) Conferinţa a mai avut în vedere Ce s-a scris despre Columnă? (În istoriografia română, studiul Columnei s-a materializat în monografia lui Teohari Antonescu, publicată la Iaşi în anul 1910, sau în cea a lui Constantin şi Hadrian Daicoviciu, din 1968. Ultima lucrare de anvergură pe acest subiect (apărută în 1988 şi reeditată în 2002) aparţine lui Radu Vulpe (Columna lui Traian – monument al etnogenezei românilor), material însoţit şi de o ilustraţie foarte bună.), Unde se află copii ale monumentului?, Columna lui Traian din antichitate şi până în epoca modernă, Columna lui Traian şi latinitatea în mentalul românilor” (…)

Revelator în discursul Prof. Munteanu a fost momentul Badea Cârţan: ,,Conştient de originea latină a poporului român, Badea Cârţan pleacă pe jos la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian, celebrul monument antic despre care auzise că narează războaiele romanilor cu dacii. Tradiţia istorică povesteşte cum locuitorii Romei ar fi avut senzaţia că un personaj s-ar fi coborât din sculpturile monumentului când l-au găsit dimineaţă, dormind la baza Columnei: acesta este momentul în care Badea Cârţan îşi câştigă notorietatea la Roma, fiind fotografiat, apârând în ziarele vremii, pentru ca mai apoi să fie invitat în cercurile culturale şi politice italiene. Şi tocmai în acest context, al emulaţiei create în jurul unui român simplu venit la Roma în căutarea originilor, românii din capitala Italiei fac toate demersurile pe lângă oficialităţile italiene de a amplasa în interiorul Columnei, la baza acesteia, o cunună de lauri turnată în bronz. Iar pentru a omagia trecutul naţional, fiecare frunză a fost inscripţionată cu câte un nume de voevod sau personaj istoric important”. (…) Pentru a nu exista dubii asupra intenţiei lor, cei care au depus cununa fac o trimitere directă către începuturi şi la originea latină a românilor, dedicând-o „DIVULUI NERVA TRAIAN, FUNDATOR DACIEI” şi se semnează doar prin apartenenţa lor naţională: „ROMANII OSPETI AI ROMEI, 1899 OCTOBRE”. (…)

În anii recenţi, ideea omagierii istoriei naţionale prin elemente definitorii, de impact, se concretizează atunci când Banca Naţională a României emite două serii monetare de aur, care prezintă Columna. Foarte interesante comentariile privind studiile de genetică, în urma cărora s-au demonstrat originile africane, respectiv orientale a trei mari împăraţi romani: Severus, Caracalla, Filip Arabul:,,Putem pe baza argumentului genetic să ştergem realităţi istorice incontestabile? Răspunsul este unul singur: nu, nu putem şi nici nu avem dreptul. (…) Doamnelor şi domnilor, trebuie formulată următoarea concluzie legată de acest subiect: latinitatea nu este un concept care are la bază o realitate genetică. Latinitatea este o realitate eminamente culturală şi istorică, o realitate care are şi argumente de factură lingvistică. Apartenenţa la latinitate este congruentă cu apartenenţa la civilizaţie, cultură, istorie şi tradiţie europeană” (…) În ultima parte a conferinţei, profesorul clujean s-a referit la Latinitate în conştiinţa şi mentalul european şi la reperele romane, remanente în mentalitatea europeană până în zilele noastre (…) Excepţionalitatea conferinţei şi ampla documentare a acesteia au fost subliniate, la final, şi de amfitrionul Galei, Prof.dr. Nicolae Hâncu.

***

OLYMPUS DIGITAL CAMERADespre copleşitoarea MUZICĂ A SĂRBĂTORILOR şi farmecul cântecelor de Crăciun şi Anul Nou a vorbit, înălţător, ca întotdeauna, cu exemplificări sonore de mare calitate, reputatul medic şi meloman clujean, Prof. dr. Nicolae MIU, tradiţionalul moment muzical prefigurând sărbătorile de la finele anului şi pe cele ale anului viitor. Cât de emoţionant, de profund, au vibrat colinde şi cântece de stea, în forma lor pură sau prelucrată, din repertoriul cult românesc (Anton Pann, Timotei Popovici, Brediceanu, Podoleanu ş.a.) interpretate de Angela Gheorghiu, Corul Madrigal, Ioan Bocşa sau Maria şi Petronela Taloş! Sau cele din repertoriul internaţional, sonorităţi din sfera sublimului aduse ,,în scenă” de London Symphony sau Luciano Pavarotti. Cum ecoul acestor cântece intrate în patrimoniul sonor universal se mai face auzit toată luna ianuarie, urarea de LA MULŢI ANI adresată Galelor şi publicului lor fidel este mai actuală ca oricând! Spectacol măreţ, seară totală, aplaudată cu generozitate de toţi cei de faţă.

*articol scris de Michaela BOCU pentru ziarulfaclia.ro

Foto: Ioan Mircea Corpodean

***

Următoarea Gală MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ, cu numărul 191 – organizatori Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţieganu”, Consiliul Judeţean Cluj, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, moderator Prof.dr. Nicolae Hâncu – va avea loc miercuri, 31 ianuarie 2018, cu începere de la ora 18, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă, potrivit următorului program: Prof.univ.dr.ing. Radu MUNTEANU – MICA MARE UNIRE – 24 IANUARIE; Prof.univ.dr. Dumitru ZDRENGHEA – EU, CELĂLALT; Vasile IGNA, Mircea MUTHU, Adrian POPESCU: Dumitru ZDRENGHEA – UN POET SURPRIZĂ; Recital de poezie susţinut de actriţa Ileana NEGRU; Microconcert cu Dumitru FĂRCAŞ; Corul Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, dirijor Prof.dr. Petru Stanciu, va susţine un program muzical.

Scrie un comentariu