Abecedar Obezitate
Abecedar Obezitate

Cine suntem

Prof. Dr. Nicolae Hâncu Dr. Anca Elena Crăciun Dr. Andrada Muresan

De citit

Nutribon
Nutribon
Abecedar
Nutribon

VIDEO – Un stil de viață sănătos (15 octombrie 2018)

Producător/moderator : SEBESI  A. Karen
Invitați: prof.univ.dr. Nicolae HÂNCU (medic nutriționist, membru de onoare al Academiei Române) și conf.dr. Cornelia BALA (UMF Cluj Napoca)
Tema emisiunii: 16 octombrie – Ziua Mondială a Alimentației

UMF, gazdă pentru Gala Medicină, Artă, Cultură

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” (UMF) și Muzeul de Artă Cluj-Napoca, în colaborare cu Academia Romană, filiala Cluj și Consiliul Județean, organizează cea de-a 197-a ediție a Galei Medicină, Artă, Cultură.

Evenimentul va avea loc miercuri, 3 octombrie 2018, de la ora 18.00, în Sala Tonitza a Muzeului de Artă din Cluj.Afis Medicina Arta Cultura-GALA197

VIDEO – Un stil de viață sănătos (24 septembrie 2018)

Producator și moderator: SEBESI A. KAREN
Invitați: prof.univ.dr. Nicolae HÂNCU (medic nutriționist, membru de onoare al Academiei Române)
și conf.univ.dr. Cornelia BALA (UMF Cluj-Napoca)
Tema: A SOSIT TOAMNA. DIN NOU DESPRE NUTRIȚIE

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 195

Stella-Simonetti-Augustin-Almasan-179x300Moderată de Prof.dr. Nicolae HÂNCU, Gala cu numărul 195, desfăşurată sub genericul AMINTIRILE UNUI SPECTATOR DIN SALA OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE, a readus la microfon discursul avizat, de reală încărcătură enciclopedică, pasionat şi emoţionant, totodată, al reputatului medic şi om de cultură al Clujului, Prof.dr. Nicolae MIU. În anul 2000, când la Casa Cărţii de Ştiinţă apărea volumul intitulat AMINTIRI DIN SALA OPEREI CLUJENE, autorul acestuia, Prof.dr. Nicolae MIU, făcea, în ,,Cuvânt înainte”, următoarea confesiune, adevărată profesiune de credinţă cu valoare premonitivă: ,,Sunt prezent în sala Operei Române de aproape 50 de ani. Trăirile mele sunt greu de suportat atunci când rememorez succesele acestei scene de primă importanţă, adevărată Operă Naţională. Este vorba nu numai de repertoriu, extrem de variat şi de pretenţios (de la Verdi şi Puccini la Mozart, Wagner, Gounod şi Bizet, de la Donizetti şi Rossini la Ceaikovski şi Borodin, de la Smetana şi Moniusko la Sabin Drăgoi şi Tiberiu Brediceanu), de montări de prestigiu ale unor extraordinari regizori şi dirijori, dar şi de mari, fantastic de mari cântăreţi şi artişti. Pentru că Opera din Cluj avea nu numai voci extraordinare, ci şi artişti desăvârşiţi. Dintre soprane, Ana Rozsa-Vasiliu (celebră în Violetta din Traviata la Scala din Milano), pe care eu mi-o amintesc în Tosca, Madama Butterfly, Boema, Aida şi Trubadurul; Lya Hubic (inegalabila noastră artistă din Lucia…, Traviata, Rigoletto, Bărbierul din Sevilla, Boema, Lakme, Nunta lui Figaro); Stella Simonetti (care realiza roluri extrem de grele, precum Rusalka, Halka, Iaroslavna în Cneazul Igor sau Elisabeth în Tannhauser); Elena Vătafu (fantastică în Aida sau Tosca); Lucia Stănescu (timbrul ei de violoncel parcă mai răsună şi azi în Margareta din Faust, Elsa din Lohengrin sau Micaela din Carmen), Lya Mărcuş-Anca, Livia Liseanu… Clujul a avut în perioada respectivă şi mezzosoprane de mare clasă, ca Susana Coman-Bosica, Silvia Florea-Soltiski, Ecaterina Vîlcovici, ale căror creaţii pot constitui momente de referinţă peste timp. Cea mai <preţioasă> voce într-un spectacol de operă, cea a tenorului, a avut străluciţi reprezentanţi în Al. Racolţea, Augustin Almăşan, T. Carabiberi, I. Piso, C. Fânăţeanu, Ion Buzea şi, nu în ultimul rând, Mihai Almăşan (cântăreţ, dar şi actor, creator al unor personaje unice).

Lya-Hubic-Mihai-Almasan-300x238Baritonii au constituit o forţă artistică excepţională; nu ştiu dacă o altă operă din ţară s-a bucurat, în acea perioadă, de mari cântăreţi ca Gogu Simionescu, Constantin Ursulescu, Vasile Bărbieru, David Ohanesian sau Octav Enigărescu. Başii au fost dominaţi de figura marelui Constantin Ujeicu (remarcabil în Faust, Năpasta, Bărbierul din Sevilla, Boris Godunov), dar şi de alţi cântăreţi care au realizat cariere de excepţie, cum ar fi Ioan Hvorov, Traian Popescu, Ion Udrescu. Şi baletul a avut nume mari, dintre care amintesc doar trei vedete: Eugenia Popovici, Larisa Şorban şi Eva Maksay. Toţi aceştia şi încă mulţi alţii, cei care mai există şi cei care sunt aparent plecaţi, trăiesc, de fapt, prin ceea ce au lăsat în fiecare dintre noi”. Şi, într-adevăr, majoritatea celor amintiţi au plecat să cânte într-o altă dimensiune, cei rămaşi putând fi număraţi astăzi, în anul de graţie 2018, în care aşternem aceste rânduri, pe degetele unei mâini…
Este vorba despre artişti care au conturat aura de legendă a Operei clujene, încă de la înfiinţarea instituţiei, în 1919, continuând cu prima reprezentaţie, din 25 mai 1920, cu Aida de Verdi, avându-l ca director de scenă şi protagonist în rolul Radames pe tenorul Constantin Pavel şi în rolul titular pe soprana Lia Pop. Ca dintr-un tunel al timpului, ce se deschide doar în faţa celor aleşi, rând pe rând au apărut la rampă artiştii lirici Traian Grozăvescu, ConstantinAna-Rozsa-Vasiliu-198x300 Ujeicu, Stella Simonetti şi Augustin Almăşan, Lya Hubic şi Mihai Almăşan, Ana Rozsa-Vasiliu, Silvia Florea-Soltiski, Elena Vătafu, Theodor Carabiberi, Lucia Stănescu, Livia Liseanu, Lya Mărcuş-Anca, Alexandru Racolţea, Niculina Mirea, Georgeta Orlovschi, Mugur Bogdan, Teodor Anastasiu, Ana Manciulea, Vasile Cătană, Ion Iercoşan, Ioan Trifa, Ion Piso, Ion Buzea, Corneliu Fânăţeanu…

Hancu-300x220Instantanee fotografice şi video, dublate de înregistrări audio din marea fonotecă de aur a istoriei muzicale a Clujului şi a ţării, păstrate cu veneraţie şi dragoste de Prof. dr. MIU, s-au împletit pentru a recrea prin imagine şi ţesături sonore dintre cele mai elaborate ceea ce ne place să numim anii de glorie ai Operei clujene. Înregistrări antologice, piese rarissime cu: Traian Grozăvescu (,,La donna e mobile” din Rigoletto de Verdi); ,,Aria clopoţeilor” din Lakme şi ,,E strano…” din Traviata cu Lya Hubic; Ana Rozsa-Vasiliu în Tosca; Corneliu Fânăţeanu (aria ,,Addio fiorito asil” din Madama Butterfly), alte înregistrări cu Traian Popescu, Ion Buzea, Alexandru Racolţea, Lya Mărcuş-Anca, Elena Vătafu, Livia Liseanu, Silvia Florea-Soltiski, Lucia Stănescu, Stella Simonetti, Niculina Mirea, un minunat duet din Trubadurul de Verdi, cu Georgeta Orlovschi şi Dan Serbac sau Mugur Bogdan în Ernani – tot atâtea semne concrete lăsate peste timp de aceste stele de primă mărime ale scenei clujene, aplaudate şi pe mari scene internaţionale. Clujul a reprezentat, pentru carierele lor, marea lansare şi scena de care s-au legat pentru tot restul vieţii; pentru alţi artişti, Clujul a rămas spaţiul sacru al primei mari iubiri, de neuitat oriunde se vor fi aflat în lumea largă.
Magia serii încă nu s-a risipit, ea impunând, cu certitudine, o continuare, tot sub ,,bagheta” inegalabilului cronicar sentimental, cu uriaşă inimă de artist, Nicolae MIU. Fără oameni devotaţi, martori ai unei deveniri, precum Domnia sa, fără adevăraţi cunoscători ai fenomenului operistic clujean din chiar interiorul acestuia, cultura clujeană ar fi infinit mai săracă. Este meritul Galelor MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ, al Prof.dr. Nicolae MIU şi al organizatorului şi moderatorului evenimentelor găzduite, lunar, cu generozitate, de Muzeul de Artă Cluj-Napoca – Prof.dr. Nicolae HÂNCU – de a aşeza, pe piedestalul cuvenit, oameni, fapte, valori care nu pot fi estompate de patina timpului.Lya-Hubic-211x300

*articol scris de Michaela BOCU pentru ziarulfaclia.ro

Foto: Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 194

Eseu despre medicina profesată la nivel de artă

gala2Acesta a fost corolarul celei de a 194-a Gale MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – eveniment academic de cel mai înalt nivel, organizat, lună de lună, de Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţieganu’’, Consiliul Judeţean Cluj, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca şi Muzeul de Artă – ocazie cu care intelectuali din elita medical-ştiinţifică a Clujului au vorbit cu pasiune despre profesiile lor, pe care le ridică, prin performanţă, la rang de artă.

Prof.dr. Patriciu ACHIMAŞ a conferenţiat pe tema: INSTITUTUL DE ONCOLOGIE ,,PROF.DR. I. CHIRICUŢĂ – PRIMUL INSTITUT ACREDITAT EUROPEAN ÎN ROMÂNIA. Premisele istorice – absolut necesare, vorbitorul relevând, între altele, că: William Marsden fondează în 1851, la Londra, primul „Spital de cancer” (Hospice) cu două obiective: îngrijirea bolnavilor de cancer şi cercetarea cancerului. În acest context şi într-o continuare firească a evenimentelor, Institutul Oncologic din Cluj a fost fondat în anul 1929 de Prof. dr. Iuliu Moldovan sub denumirea de „Institutul pentru Profilaxia şi Tratamentul Cancerului”, fiind unul dintre primele centre medicale de profil din Europa. Între anii 1929-1940, director al institutului a fost Prof. Constantin Stanca, un distins ginecolog, care a înfiinţat o şcoală puternică de ginecologie oncologică, cu substanţiale contribuţii în domeniul studiulul cancerelor genitale, aspecte reflectate în numeroase publicaţii medicale din acea epocă. Epoca ,,modernă” a Institutului este indisolubil legată de numele Prof. dr. Ion Chiricuţă, care preia conducerea acestuia în 1958. Profesorului i se datorează structura conceptuală actuală a institutului, bazată pe trei idei foarte originale în România acelor vremuri:gala1
Tratamentul bolnavului oncologic este un tratament complex, fiind necesară cooperarea chirurgului, radioterapeutului, oncologului medical, anatomopatologului şi a altor specialişti; Activitatea de cercetare în cancerologie este indispensabilă, pentru ca descoperirile acesteia să fie cât mai repede aplicabile bolnavilor (ceea ce astăzi se numeşte ,,cercetare translaţională”); Formarea specialiştilor oncologi este posibilă doar în asemenea instituţii cu structură complexă, care asigură baza materială, precum şi competenţele necesare. Din cuprinsul conferinţei am mai aflat că Prof. Chiricuţă a început construcţia noului Institut situat pe Str. Republicii 34-36, construcţie finalizată în 1965. În cinstea sa, începând cu anul 1990, Institutul poartă denumirea de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca. Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca este unitate sanitară de interes public naţional, cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Sănătăţii Publice.

În cei 85 de ani de existenţă continuă, Institutul Oncologic a îndeplinit un rol de importanţă capitală în asistenţa oncologică pentru bolnavii de pe întregul teritoriu al ţării, dar şi în formarea conştiinţei şi pregătirii oncologice a multor generaţii de medici de cele mai diverse specialităţi. Din anul 2007, IOCN este primul centru de profil din România care devine membru plin al Organizaţiei Europene a Institutelor de Cancer (OECI).

În continuare, din anul 2008, IOCN a primit certificarea ISO 9001:2000 pentru Managementul calităţii. În anul 2009 a primit certificarea ISO pentru siguranţa mediului ISO 14001:2004 şi siguranţa în muncă ISO 18001:2007, precum şi certificarea pentru sistemul de management al siguranţei alimentului ISO 22000:2005. Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuţă” este membru al consorţiului WIN şi al reţelei TOC.

Conferinţa Prof. Achimaş a evidenţiat şi misiunea Institutului Oncologic: de a contribui la diminuarea efectelor bolii canceroase din România prin programe care integrează îngrijirea pacienţilor, prevenţia şi cercetarea, educaţia continuă a tuturor profesioniştilor implicaţi, precum şi a publicului.

Cât priveşte viziunea celor implicaţi, aceasta este de a fi primul centru oncologic la nivel naţional şi regional, fondat pe calitatea deosebită a membrilor organizaţiei, îngrijirea la standarde de excelenţă a pacienţilor, cercetare şi educaţie.

Valorile pe care este axată întreaga activitate are în vedere: Respectul pentru pacienţi; Îmbunătăţirea continuă a calităţii îngrijirilor; Profesionalismul; Confidenţialitatea; Munca în echipă. Între numeroasele aspecte luate în discuţie, am mai reţinut: relaţia cu Universitatea, tratamentul pacienţilor în echipe multidisciplinare, programele de educaţie medicală continuă, atragerea de fonduri din proiecte, dezvoltarea unei structuri de oncogenetică (deja funcţională) şi, nu în cele din urmă, informarea pacienţilor şi relaţia cu societăţile de pacienţi.

Cuvinte-cheie precum educaţia, cercetarea, creativitatea şi inovaţia, precum şi relevarea faptului că, după organizarea, în 2014, la 85 de ani de existenţă a IOCN, a Adunării Generale a OECI la Cluj-Napoca şi începerea, în 2015, a demersurilor pentru acreditare, din 2017, Institutul este acreditat ca şi CLINICAL CANCER CENTER de către OECI – toate au reprezentat problematici de mare actualitate şi interes, pe care distinsul vorbitor le-a adus în atenţia asistenţei.

Prof.dr. Ioana BERINDAN NEAGOE a oferit asistenţei un amplu comentariu pe tema SĂ INVENTĂM VIITORUL AZI.
ARTA MEDICINEI a fost titlul periplului eseistic al organizatorului şi amfitrionului Galelor, Prof.dr. Nicolae HÂNCU, din al cărui discurs am reţinut: ,,Medicina este drumul ştiinţei spre sănătatea oamenilor. Arta medicinei ar fi îngemănarea ştiinţei cu multă experienţă clinică, la care se adaugă trei mari iubiri: pentru oameni, pentru profesie şi pentru frumos. Sunt iubiri de tip Philia şi Agape, fără de care medicina este greu de conceput. Arta medicinei mai poate fi numită măiestrie. La baza practicii medicale stă ACTUL MEDICAL, adică tot ceea ce medicul şi echipa medicală fac pentru obţinerea sănătăţii sau ameliorarea bolilor. Actul medical începe cu dialogul, conversaţia medic-bolnav. Aici este primul moment în care se manifestă arta medicală, deoarece clasica anamneză devine o artă a conversaţiei prin care se schimbă informaţii şi idei. Totul se face cu măiestrie, astfel încât, creator, bolnavul, la început încărcat emoţional negativ, devine pozitiv, încrezător în actul medical. Este ceea ce de mult se ştie: unii medici, cu vorba înţeleaptă, fac mai mult decât cu medicamentele. Arta conversaţiei medicale este, deci, empatizantă, spre deosebire de cea practicată în societate, unde, de regulă, este epatantă. Avem aici exemplul clasic al lui Oscar Wilde, care, cu această artă a conversaţiei, cucerea saloanele londoneze. Fiecare act medical este un act de creaţie miniatural, în care se practică medicina bazată pe evidenţe, acestea fiind de fapt rezultatele studiilor clinice efectuate conform standardelor moderne. Aplicarea lor se face conform ghidurilor de practică medicală şi a judecăţii clinice. Conjugarea evidenţelor, a ghidurilor şi judecăţilor clinice trebuie făcută cu măiestrie, adică precum o adevărată artă. Arta medicală se întâlneşte şi în domeniul tehnologiilor medicale de vârf. Modul în care ele se aplică, felul în care sunt interpretate şi, mai ales, legătura pe care un specialist o face cu un caz clinic este un exemplu deosebit de ilustrativ în acest sens.
Cu certitudine afirm că specialitatea în care se regăseşte cel mai mult arta medicală este chirurgia, cu numeroasele sale subspecialităţi.

De ce este nevoie de artă, de măiestrie în medicină? Răspunsul este fără echivoc: pentru că actul medical este mai performant şi pentru că inducerea stării de bine psihoafectivă devine firească. Cum influenţează marea artă arta medicinei? Răspuns simplu: mult şi în multe feluri, pentru că produsul marii arte este frumosul. Dacă ştim să-l descoperim şi să-l percepem în toate splendorile lui, devenim mai buni şi chiar mai frumoşi în comportare, marele beneficiar fiind actul medical. Energizarea medicului după contactul cu frumosul a fost recunoscută de mari personalităţi medicale: de la Albert Schweitzer la Octavian Fodor sau la Profesorul Dumitru Dumitraşcu, exemplele fiind însă nenumărate.

În viaţa lui profesională şi privată, medicul evadează spre frumos, se încarcă cu el şi se reîntoarce la profesie. În urmă cu mulţi ani defineam cele două ipostaze în care îl recunoaştem pe medicul adevărat: solidaritatea şi solitudinea. În solitudine el se încarcă cu ştiinţă şi frumos pentru ca solidaritatea cu lumea celor suferinzi să fie totală. Arta medicală se regăseşte în cele două aspecte descrise. IATĂ DE CE SUNT CONVINS CĂ FIECARE MEDIC AR TREBUI SĂ FIE ARTISTUL PROPRIEI SALE PROFESII”.

gala3lTânăra şi entuziasta formaţie studenţească MedStrings Orchestra, a tinerilor medicinişti, reunită sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţieganu”, sub bagheta la fel de tânărului dirijor şi proaspăt medicinist Vlad ENIU, a revenit cu succes pe podiumul Galelor cu un program de mare angajament: Canon în Re major de Johann Pachelbel; Menuet şi Trio de Luigi Boccherini. În aceeaşi formulă de succes a revenit şi solista Patricia NICULA, care a interpretat hit-uri celebre precum ,,Caruso’’ şi ,,Je suis malade’’ din repertoriul Larei Fabian, ,,All I Ask’’ (Adele), ,,De-ai fi tu salcie la mal’’ (Mihaela Mihai), toate admirabil orchestrate de Vlad Eniu.

O Gală a performanţei, a pasiunii faţă de profesia care se identifică cu vocaţia.

*articol scris de Michaela BOCU pentru ziarulfaclia.ro

Foto: Muzeul de Artă Cluj-Napoca

VIDEO – Un stil de viaţă sănătos (11 iunie 2018)

Moderator: Karen Sebesi
Invitaţi: prof.univ.dr. Nicolae Hâncu, medic nutritionist, membru de onoare al Academiei Române
dr. Szentágotai T. Loránt – preşedinte şi director medical cămin de seniori din Cluj
Tema: STILUL DE VIAŢĂ LA VÂRSTNICI

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 193. DESPRE OAMENI ŞI FAPTE CARE AU FĂCUT ISTORIE

Desfăşurată în prezenţa unei asistenţe alcătuite din reprezentanţi ai elitei ştiinţei şi culturii româneşti şi internaţionale, oameni a căror companie ne onorează, cu care ne mândrim că le suntem contemporani şi că ne reprezintă, cea de a 193-a Gală ,,Medicină, Artă, Cultură” s-a constituit în darul de preţ oferit clujenilor, în anul 21 al evenimentului şi în luna sa aniversară. Cine altcineva decât vizionarul Acad. Nicolae HÂNCU, iniţiatorul şi moderatorul istoricelor Gale, putea să prevadă o dezvoltare de asemenea anvergură a acestora, astfel încât acestea să devină cea mai longevivă reuniune a spiritelor celor mai alese ale Clujului? Opţiune strălucită, care şi-a validat din plin valoarea, soliditatea demersului, perenitatea. Odată intraţi în programul manifestării, acesta a cuprins următoarele momente mari: Continue reading Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 193. DESPRE OAMENI ŞI FAPTE CARE AU FĂCUT ISTORIE

VIDEO – Actual regional (23 aprilie 2018)

Un stil de viaţă sănătos
Moderator şi producător: Sebesi Karen
Invitaţi: prof.univ.dr. Nicolae Hâncu, medic nutriţionist, membru de onoare al Academiei Române şi Ovidiu Blag, jurnalist

Prof. univ. dr. emerit Nicolae Hâncu, invitatul preşedintelui Klaus Iohannis

30738895_1866478246718103_7807958855719059456_n

Sursa foto: Autor: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Un moment absolut remarcabil s-a petrecut marţi, 17 aprilie 2018, în cariera unuia dintre cei mai reputați medici din România. Presedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul National “Steaua Romaniei” în grad de Cavaler prof. univ. dr. emerit Nicolae Hâncu, medic, membru de onoare al Academiei Române, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni.

VIDEO – Actual regional (16 aprilie 2018)

Producător şi moderator: Sebesi Karen
Invitat: prof.univ.dr. Nicolae Hâncu, medic nutriţionist, membru de onoare al Academiei Române
şi Mircea Groza, inspector, Consiliul Judeţean Sălaj
Tema: Despre alimentaţia de primăvară

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 192. METAFORE ALE ZIDIRII

O nouă ediţie a Galelor, minunată ocazie de a se vorbi, ca de obicei, doct şi elevat, despre oameni şi idei care au contribuit decisiv la zidirea noastră culturală. În reuniunea moderată de Prof.dr. Nicolae HÂNCU şi în ambianţa cu totul specială a Sălii Tonitza a Muzeului de Artă din Cluj-Napoca – decorată cu tablourile expoziţiei permanente, cărora li s-au alăturat, pentru o seară specială şi ea, două splendide portrete ale marelui violonist clujean Ştefan Ruha, datorate valorosului pictor VALOVITS Laszlo, concitadinul nostru, autor al unor portrete memorabile reprezentându-i pe Lucian Blaga, Virgil Vătăşianu, Papa Francisc, Prinţul Charles, Regele Mihai I, Principesa Margareta, Principele Radu ş.a.m.d. – a fost vorba despre şcoli, fenomene, mişcări culturale neştirbite de patina timpului. Continue reading Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 192. METAFORE ALE ZIDIRII

Emisiune de bun gust cu prof. dr. Nicolae Hâncu, Mircea Groza și Karen Sebesi

emisiunea-unu-b-300x225O întîmplare m-a adus azi în fața studioului de televiziune din Cluj, în sensul în care acolo mi-a dat întîlnire prof.dr.emerit Nicolae Hâncu, pentru a-mi transmite ceva. Și dacă tot am ajuns, m-a invitat, împreună cu Karen Sebesi-realizatorul emisiunii ce urma să-nceapă la ora 19.00-, să urc să-mi facă o surpriză.  Continue reading Emisiune de bun gust cu prof. dr. Nicolae Hâncu, Mircea Groza și Karen Sebesi

ACTUAL REGIONAL – 19 martie 2018

prod&moderator: Sebesi Karen
invitat permanent: prof.univ.dr. Nicolae Hâncu
tema: Stil de viaţă, climă şi nutriţie
invitat: Conf.univ.dr. Géza MOLNÁR, fost secretar de stat

ACTUAL REGIONAL – 12 martie 2018

Mai jos e înregistrarea emisiunii ACTUAL REGIONAL din 12 martie 2018
Moderator: Karen Sebesi
Invitați:
prof.univ.dr. Nicolae Hâncu , medic nutriționist, membru de onoare al Academiei Române
prof.univ.dr. Géza MOLNÁR
Teme:
Un stil de viață sănătos
Virozele și stilul de viață

Un stil de viaţă sănătos – 26 februarie 2018

Producător: Sebesi Karen
Moderator: prof.dr. Nicolae Hâncu
Inv: prof.univ.dr.Ioana Berindan Neagoe, UMF/ Institutul Oncologic Cluj-Napoca şi prof.univ dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, fost ministru al Sănătăţii
Tema: STILUL DE VIAŢĂ ŞI CANCERUL

Gala Medicină, Artă, Cultură a ajuns la borna 192

thumbnailCea de-a 192-a Gală Medicină, Artă, Cultură are loc miercuri, 28 februarie, între orele 18:00 – 20:00, în sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Invitaţii domnului prof. dr. Nicolae Hâncu vor fi: Prof. Gheorghe Muşat, Prof. Dr. Vasile Muscă şi Prof. Dr. Aurel Andercou.

De asemenea va avea loc şi un recital muzical in memoriam Ştefan Ruha, susţinut de Prof. Univ. Liviu Ghitea (vioară) şi Lector Univ. Caterina Botar (pian).

Intrarea la eveniment este gratuită!

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 191

OLYMPUS DIGITAL CAMERADespre istorie, poezie şi muzica interioară a artelor, precum şi despre valorile pe care acestea le generază, a fost vorba în cea de a 191-a Gală – organizatori Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţieganu”, Consiliul Judeţean Cluj, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca –, o ediţie dedicată, precum toate câte vor urma, anului aniversar 2018, al Marii Uniri. Continue reading Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 191

Un stil de viață sănătos – 6 februarie 2017

Producător și moderator: Sebesi Karen
Invitați: prof. univ. dr. Nicolae Hâncu , medic nutriționist, membru de onoare al Academiei Române
și conf.univ.dr. Cornelia BALA, UMF Cluj-Napoca
Tema: SĂNĂTOS  DE  MIC, partea a 2-a

Un stil de viață sănătos – 29 ianuarie 2018

Moderator și producător: Sebesi Karen
Invitati: prof.univ.dr. Nicolae Hâncu , medic nutriționist, membru de onoare al Academiei Române
și conf.univ.dr. Cornelia BALA, UMF Cluj-Napoca
prin telefon: prof. dr. Gabriela Radulian, director medical Institutul Paulescu
prin telefon: Erika Iordache, sponsor
Tema: SĂNĂTOS  DE  MIC

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 190

• Sub semnul sărbătorii •

Încununarea stagiunii de toamnă-iarnă a Galelor, avându-l drept organizator principal şi amfitrion inspirat pe Prof.dr. Nicolae HÂNCU, s-a petrecut în ambianţa unui eveniment memorabil, care a reunit spirite alese ale Clujului, o elită culturală unanim recunoscută naţional şi internaţional, care-şi asumă rolul şi locul ziditor, într-un moment de istorie contemporană în care, adesea, versul şi melodia s-au pierdut pe drum… În acest cadru de spectacol măreţ s-a potrivit conferinţa: Continue reading Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 190

Un stil de viață sănătos – 22 ianuarie 2018

Un stil de viață sănătos din 22 ianuarie 2018
Moderator și producător: Sebesi Karen
Invitaț
i: prof.univ.dr. Nicolae Hâncu , medic nutriționist, membru de onoare al Academiei Române și conf.univ.dr. Cornelia BALA, UMF Cluj Napoca
Tema: stilul de viață și legislația, partea a 2-a

Emisiunea “Un stil de viață sănătos” a împlinit 5 ani

profesorulLa începutul lunii decembrie TVR Cluj a sărbătorit 5 ani de cînd prof.dr. Nicolae Hâncu și Karen Sebesi se întîlnesc cu telespectatorii pentru a face împreună o emisiune interactivă de succes, “Un stil de viață sănătos”. Continue reading Emisiunea “Un stil de viață sănătos” a împlinit 5 ani

SĂRBĂTORI FERICITE!

Site-ul Experți Nutriție vă dorește tuturor vizitatorilor un Crăciun Fericit! Să vă bucurați alături de cei dragi de aceste sărbători, iar anul ce vine să vă aducă sănătate, multă fericire și realizări pe toate planurile!balls

Un stil de viata sanatos – 18 decembrie 2017

Producător și moderator: Sebesi Karen
Invitat: prof.univ.dr. Nicolae Hâncu, medic nutriționist, membru de onoare al Academiei Române
Tema: STILUL DE VIAȚĂ LA CUMPÂNA ANILOR

Prof. Dr. Nicolae Hâncu, decorat cu Ordinul Național “Steaua României” în grad de Cavaler

24231868_1725710650794864_1591119356892613869_nPreședintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, cu ocazia Zilei Naționale a României, decretele de decorare a unor personalități din domeniul medical. Printre cei decoraţi se numără şi doi reprezentanți de excepție ai școlii medicale clujene, profesorii universitari Dafin Mureșanu și Nicolae Hâncu. Continue reading Prof. Dr. Nicolae Hâncu, decorat cu Ordinul Național “Steaua României” în grad de Cavaler

Stilul de viață și obezitatea

Emisiunea “Un stil de viață sănătos” din 20 noiembrie 2017 (TVR Cluj)
Producător și moderator: Sebesi Karen
Invitat permanent: prof.dr. Nicolae Hâncu, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 188

OLYMPUS DIGITAL CAMERACea de a 188-a ediţie a Galelor Medicină, Artă, Cultură – eveniment emblematic pentru viaţa culturală şi academică a Clujului, organizat de: Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţieganu’’, Consiliul Judeţean Cluj, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Cluj-Napoca – a cuprins, în introducere, excepţionala conferinţă a Acad. Dorel BANABIC, care a făcut un amplu comentariu asupra evoluţiei tehnologiilor de la prima la a patra revoluţie industrială şi impactul lor social. Continue reading Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 188

Un stil de viață sănătos de Ziua Mondială a Diabetului

Suntem alături de pacienții noștri și le dorim sănătate si în această zi care este denumită. Ziua Mondială a Diabetului. Aceasta are loc în fiecare an în data de 14 noiembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet (IDF), cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Această zi este marcată la nivel internaţional de către toate asociaţiile membre ale IDF, de furnizorii de servicii de sănătate, cât şi de persoanele afectate de diabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare asupra diabetului. Iata si o emisiune pe acest subiect

Iată mai jos emisiunea “Un stil de viață sănătos” din 13 noiembrie 2017:
Moderator: Sebesi Karen
Invitat permanent: prof.dr. Nicolae Hancu- Președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
Tema: STILUL DE VIAȚĂ ÎN DIABET

Emisiunea “Un stil de viaţă sănătos” – 30 octombrie 2017

O emisiune antrenantă, cu o temă foarte actuală
Producător și moderator: Sebesi Karen
Invitatul permanent al emisiunii: prof.univ.dr. Nicolae Hâncu
Tema: Stilul de viață și colesterolul

 

Emisiunea “Un stil de viaţă sănătos” – 9 octombrie 2017

Luni, 9 octombrie, prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, medic nutriţionist, membru de onoare al Academiei Române, împreună cu Sebesi Karen au realizat o nouă emisiune “Un stil de viaţă sănătos”. Tema emisiunii a fost “Activitatea fizică şi sănătatea inimii”, iar prof. dr. Dana Pop (UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca) şi prof. dr. Dumitru Zdrenghea (UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca) au fost invitaţi în studioul TVR Cluj.

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 187: Lucian Blaga, contemporanul nostru

OLYMPUS DIGITAL CAMERADe curând, Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ şi-au redeschis porţile, evenimentul cu numărul 187 marcând inaugurarea stagiunii de toamnă-iarnă 2017-2018 a prestigioasei manifestări, emblemă a Clujului academic, ştiinţific şi cultural, organizate, de două decenii încoace, de Acad. Nicolae HÂNCU în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţieganu”, Consiliul Judeţean Cluj, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca. Continue reading Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 187: Lucian Blaga, contemporanul nostru

Principii pentru un stil de viață sănătos, prezentate de dr. Hâncu Nicolae publicului gherlean

IMG_9351Proiectele Clubului Rotary din Gherla apar din nou în slujba comunităţii.Oferta de acţiuni publice în interesul comunităţii este o activitate curentă a rotaryenilor gherleni, care ne-au obişnuit în ultimi şapte ani cu proiecte interesante.

Pentru această lună este adresată gherlenilor o invitaţie la un seminar susținut de prof. universitar dr. NICOLAE HÂNCU, Membru de Onoare al Academiei Române, care va prezenta publicului gherlean câteva principii de viaţă sănătoasă.

Experienţa profesorului Hâncu în domeniul nutriţiei este acum oferta pentru un dialog cu participanţii la acest interesant eveniment. Se doreşte şi se aşteaptă o participare numeroasă a celor interesaţi de gestionarea unui stil de viaţă cât mai sănătos, pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

Toți gherlenii sunt invitați să participe pe 14 Octombrie la această întâlnire şi să adreseze cât mai multe întrebari legate de un stilul de viaţă sănătos.

*articol aparut in jurnaluldegherla.ro

VIDEO: Prof. Dr. Nicolae Hâncu, invitat la Berăria Culturală

Prof.dr. Nicolae Hâncu a fost prezent ieri, 4 octombrie, la cea de-a 68-a ediție a Berăriei Culturale, în sala Euphoria a Fabricii de Bere Ursus, întâlnire organizată de către Ion Novăcescu. Domnul profesor Nicolae Hâncu a vorbit despre secretele unui stil de viață sănătos.

Click aici pentru materialul video!

Profesor Emerit Dr. Nicolae Hâncu, invitat la cea de-a 68-a ediție a Berăriei Culturale

22089926_1870973773218651_2268230670052071248_nProfesor Emerit Dr. Nicolae Hâncu, membru corespondent al Academiei Române și cel mai mare nutriționist român, va participa miercuri, 4 octombrie, la cea de-a 68-a ediție a Berăriei Culturale, pentru a ne împărtăși ceea ce domnia sa a cercetat și descoperit: secretele unei vieți fără stres și sănătoase.

Proiectul cultural-comunitar Beraria Culturala este realizat de către Fundația Armonia în parteneriat cu Ursus Breweries, fiind în cel de-al cincilea an de activitate.

Notați-va în agendă o seară de tihnă pentru suflet și trup. Miercuri, 4 octombrie 2017, de la ora 19, în sala Euphoria a Fabricii de bere Ursus, la cea de-a 68-a ediție a Berăriei Culturale.

Prof. Dr. Nicolae Hancu: „Nu, nu e scump sa tii regim!”

Puternic legat de excesul alimentar si obezitate, diabetul zaharat de tip 2 capata in ultima vreme proportii epidemice la nivel global, inclusiv in tara noastra. De ce se intampla acest lucru si, mai ales, cum poate fi evitata boala, am aflat de la unul dintre cei mai respectati si cautati medici romani.

Presedinte de Onoare al Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Prof. Dr. Nicolae Hancu este Membru de Onoare al Academiei Romane, dar si Membru titular al Academiei de Stiinte Medicale din Romania, un corp profesional de elita, constituit din personalitati recunoscute pentru contributia lor la dezvoltarea aspectelor teoretice si practice ale biomedicinei, medicinei clinice, sanatatii publice, disciplinelor farmaceutice si tehnologiilor medicale. Este autor si coautor a peste 300 de lucrari stiintifice publicate in tara si peste hotare, 17 monografii sau tratate si colaborator la 16 carti.

Farmacia Ta: Diabetul continua sa aiba o incidenta mare in tara noastra, in ciuda eforturilor depuse in ultimii ani. Unde credeti ca e problema?
Prof. Dr. Nicolae Hancu
: Facand o recapitulare sumara a ultimilor 25 de ani, pot spune ca Romania a importat din Occident, cel putin pe plan alimentar, doar „obiceiurile proaste”. Creand falsa impresie de prosperitate, alimentatia tip fast-food a contribuit la cresterea incidentei obezitatii si, implicit, a diabetului zaharat de tip 2. Dispunem de foarte multa informatie legata de stilul de viata sanatos − mijloacele media abunda de articole si sfaturi mai mult sau mai putin pertinente − dar, fara o educatie nutritionala elementara, nu suntem capabili sa o filtram. Rezumand, lipsa educatiei pe aceasta tema, care sa vina de la medici specialisti in diabet, nutritie si boli metabolice, ei fiind singurii care au autoritatea sa dea sfaturi nutritionale, este principala problema.

In ce masura alimentatia defectuoasa contribuie la dezvoltarea bolii?
Este foarte greu de cuantificat acest aspect. Alaturi de alimentatie, conceptul de „stil de viata” mai cuprinde si alte elemente ca: activitatea fizica, stresul, igiena somnului, consumul de alcool, fumatul. A respecta anumite reguli de baza, care, din punctul meu de vedere, sunt absolut elementare, inseamna a reduce semnificativ riscul de aparitie a diabetului zaharat de tip 2, respectiv a complicatiilor acestuia. Este mult mai usor (si mai ieftin) sa prevenim decat sa tratam. Suna demoralizant, dar nimeni nu poate garanta ca, avand un stil de viata sanatos, nu vom dezvolta diabet sau alte boli din grupul bolilor metabolice, luandu-i in calcul aici pe cei cu susceptibilitate genetica. Cert este ca putem amana momentul debutului, lucru deloc de neglijat cand vine vorba despre calitatea vietii. Asadar, tine de constiinta si discernamantul nostru „ce punem in farfurie”.

Daca ar fi sa formulati un top al celor mai periculoase alimente din acest punct de vedere, care ar fi acela?
Cred ca ar fi mai interesant si mai potrivit, in acest context, un top al celor mai periculoase obiceiuri alimentare. Alimentatia tip fast-food, nerespectarea orarului de mese, mancatul noaptea, „ciugulelile” de peste zi sunt doar cateva dintre frecventele greseli intalnite in practica de zi cu zi. Ecuatia este foarte simpla: raportul dintre aportul caloric si cheltuielile energetice ale organismului trebuie sa fie echilibrat. A invoca alte scuze pentru castigul in greutate denota ignoranta sau superficialitate: nu pot sa nu amintesc aici celebra expresie „ma ingras de la glanda”.

Ati spus la un moment dat ca un croissant este astazi mai periculos decat o tigara. Ce alte analogii de acest fel mai pot fi facute?
Aceasta analogie ascunde un mesaj. Daca din a satisface unele mici placeri culinare facem un obicei, calea pana ca acest obicei sa devina viciu este foarte scurta. Placerea de a manca poate fi atinsa si intr-o maniera sanatoasa. Totul incepe prin alegerea si cumpararea alimentelor (etapa unde nu trebuie sa ne lasam ghidati de instinct sau de pofte, ratiunea fiind cea care ne guverneaza), trecand prin etapa de gatire si incheind prin a consuma preparatul final, unde cuvantul de baza este, din nou, moderatia. Apropo de analogii, s-a tot vorbit in presa, in ultima luna, de asocierea consumului de carne rosie procesata cu aparitia cancerului. Subiectul este extrem de amplu si informatiile trebuie luate, cu discernamant, din surse de incredere, dar despre aceasta vom vorbi intr-un alt context.

Care sunt principalele mituri legate de alimentatie pe care le intalniti in discutiile cu pacientii dumneavoastra?
Am enumerat deja o serie de expresii si pretexte folosite de pacienti pentru a-si justifica excesul ponderal. Totusi, aud foarte des expresia: „e scump sa tii regim”. In primul rand, „a tine regim” e un concept fundamental gresit. Nu vorbim aici de o dieta tranzitorie, de o schimbare conceputa pentru o perioada scurta de timp („pana ma incape rochia de mireasa”, spre exemplu), ci de un stil de viata sanatos. Acesta se numeste stil de viata pentru ca trebuie urmat toata viata. Trebuie privit ca o normalitate, iar rolul nostru ca nutritionisti este sa sadim aceasta samanta de normalitate in mintea cat mai multor oameni. Si nu… nu este scump… Facand un exercitiu de logica elementara, a scoate unele alimente de pe lista de cumparaturi este mai ieftin decat a adauga altele noi.

Ce-i spuneti unui om cu diabet zaharat diagnosticat care vi se adreseaza? Care-i setul principal de reguli pe care i-l recomandati?
Fiecare pacient este unic, individualizarea tratamentului reprezentand temelia abordarii in practica a pacientului cu diabet zaharat. Totusi, scaderea in greutate (pentru pacientii obezi) sau mentinerea acesteia (pentru cei normoponderali), exercitiul fizic moderat efectuat zilnic (chiar daca nu in cadru organizat, ci mai degraba imbinand utilul cu placutul, mersul pe jos in ritm mai alert fiind la indemana oricui), controlul stresului (in limita in care acest lucru se poate, avand in vedere ritmul vietii in „epoca moderna”), respectarea orelor de somn, renuntarea la fumat, consumul moderat de alcool (sau, in unele cazuri, abstinenta), controlul periodic in ambulatoriul de specialitate sunt cateva dintre directiile generale de urmat de catre fiecare pacient.

Ca o curiozitate, ce alimente sunt la dumneavoastra acasa, in frigider?
In mod ironic, frigiderul meu seamana cu „piramida alimentara”, la baza lui fiind situate rafturile cu fructe si legume, acestea reprezentand fundamentul alimentatiei mele. Ceea ce cu siguranta nu veti gasi la mine in frigider, niciodata, sunt mezelurile tocate. Cu mult inainte de a se inventa unii termeni, ajunsi acum la moda, am fost ovo-lacto-vegetarian dimineata, omnivor la pranz si raw-vegan seara.

Text: Natalia Talmacec (farmaciata.ro)

Un nutriționist român cunoscut a dezvăluit care sunt regulile de alimentație de la care nu se abate. ”De 30 de ani mănânc la cină…”

Fullscreen-capture-742017-93215-PM-768x470Un nutriționist român cunoscut a dezvăluit care sunt regulile de alimentație de la care nu se abate. ”De 30 de ani mănânc la cină…”. Preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, profesor doctor Nicolae Hâncu, se declară un mare amator de salate, de fructe dar admite că nu-şi refuză nici un vin bun.

„Întotdeuana urmez eu însumi sfaturile pe care le dau. Sportul ocupă un loc important în viața mea. Am făcut sport de performanță până la 27 de ani, după ce m-am lăsat am continuat să fac sport. Pe la 40 de ani m-am apucat de jogging şi alergem zilnic între 3 şi 5 km, după care am înlocuit alergatul cu mersul pe jos în ritm alert, aproape zilnic, şi cu înotul, de câteva ori pe săptămână.

În plus, nu există dimineaţă în care să nu fac gimanstică acasă (streching 10-15 min şi câteodată fac şi execiţii cu haltere uşoare). A doua componentă a stilului meu de viaţă este somnul. Îmi încep activitatea trezindu-mă la ora 5,30 şi niciodată nu mă culc seara mai târziu de 10,30.

Şi a treia componentă, poate cea mai importantă, e alimentaţia. Micul dejun, de la care niciodată nu mă abat este format obligatoriu din iaurt și fulgi. Pe la 10,30-11 iau o gustare formată dintr-un baton din prune uscate, scorțișoară, alune sau nuci. Prânzul îl iau în jur de 2-2,30 când mănânc un singur fel de mâncare: legume asortate cu aproximativ 150 grame de peşte sau carne de pasăre.

Carnea de porc şi de vită nu există în alimentaţia mea. După masă mănânc un fruct, iar seara, de 30 de ani, mănânc salate.

Consum un bol mare de salată din care nu lipsesc salata verde, salata cu andive sau cu varză albă proaspătă, roşii, castraveţi, ardei, ceapă, usturoi şi maximum 2 linguri de ulei, niciodată sosuri.

În funcţie de consumul energetic din ziua respectivă, mai mănânc uneori 1-2 felii de pâine integrală asociate cu şuncă de pui sau de curcan, piept de pui gătit în casă sau somon pe care îl consum de 2-3 ori pe săptămână, fie gătit, fie afumat. Sâmbăta şi duminica, la mic dejun, am o omletă albă formată din 3-4 albuşuri de ou foarte bine prăjite pe teflon
fără ulei, în care nu mai adaug nimic. De ani de zile toate mâncărurile mele sunt foarte sărace în sare. Zilnic, mănânc 3-4 fructe, după masă şi seara după cină, şi 3-4 pahare de vin pe săptămână numai după ce am mâncat.”

Sursa: www.doctorulzilei.ro

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 186: LUCIAN BLAGA ŞI CLUJUL

În cea mai lungă zi a anului – ultima gală din stagiunea de primăvară-vară a prestigioasei manifestări, aşezată sub semnul poeziei şi gândirii filosofice a lui Lucian BLAGA. Moderată de Prof. dr. Nicolae HÂNCU, reuniunea a polarizat interesul unui public distins, care încă mai citeşte Blaga. De-aceea, nu se putea o alegere mai potrivită, o prelungire a Festivalului Blaga de la Cluj-Napoca fiind, în orice moment, benefică şi inspiratoare. Cu atât mai mult, pentru noi, clujenii, a vorbi despre Blaga înseamnă a-i asculta în tăcere, acum şi mereu, rostirea înfiorată şi paşii prin cetate: „Într-o piaţă veche mi-e popasul,/ Adast, să-mi umplu înc-o dată ceasul/ privind la o statuie de aramă,/ rămasă-aci din veacuri de candoare./ O vrajă-n preajma ei mă cheamă./ E sfântul care a purces călare/ cu suliţa bălaur să omoare”… (”În faţa unei statui a Sfântului Gheorghe”, Steaua, XVI, nr. 2, februarie 1965).

P6210092-225x300În acest cadru, preşedinta Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor din România, criticul literar Irina PETRAŞ, a dat glas câtorva gânduri generate de realităţile potrivnice adevăratei receptări şi valorizări a lui Blaga. „Sărbătorim marile personalităţi ale culturii române prin felurite evenimente festive, dar mă întreb dacă le şi ascultăm, dacă le urmăm poveţele. „În orice om o lume îşi face încercarea”, zice Eminescu, iar Blaga îi răspunde: „Omul nu-i decât măsura unui drum de împlinit” şi „Drumul tău nu e-n afară / căile-s în tine însuţi”. Nu ştiu când şi de ce am ajuns să luăm în derâdere «Dulcea Românie» a lui Eminescu şi să coborâm în ocară dimensiunea mioritică prin care ne-a descris Blaga. Noi n-am fost în stare să moştenim spaţiul mioritic, ci l-am obligat pe Lucian Blaga, prin lectura noastră deviată şi neserioasă, să moştenească un mioritism al tuturor relelor şi slăbiciunilor, al lenei de a lucra în perspectiva lungă a Istoriei. Lucian Blaga ne oferea un nume – ar fi fost slujba noastră să-i construim o realitate. Descifrarea în spaţiul mioritic a orizonturilor inconştientului care fac parte din „fiinţa şi substanţa noastră”, tentată de Blaga, a căzut în derizoriu. Faţă-n faţă cu non-locurile lumii contemporane, indiferente şi nerăbdătoare, cu aglomerarea semnelor că rătăcim într-o lume ce pe nesimţite cade, am fi putut găsi în spaţiul mioritic un loc al nostru, de asumat, de aprofundat cu gravitate şi chiar cu mândrie.

Anul viitor vom sărbători centenarul Marii Uniri. Vom fi în stare să găsim cumpăna dreaptă, să exaltăm fâşia de lumină din fragmentele de istorie hărţuită ale acestui secol de existenţă? Să recompunem rotundul unui trecut ale cărui produse suntem, inevitabil şi iremediabil? Să ne procurăm, aşadar, un viitor?”. Vorbind despre Societatea Culturală Lucian Blaga Cluj, dna Irina Petraş a reamintit că bazele acesteia au fost puse în noiembrie 1990, membrii fondatori fiind: Diana Adamek, Horia Bădescu, Mariana Bojan, Mircea Borcilă, Traian Brad, Petre Bucşa, Virgil Bulat, Augustin Buzura, Ioana Bot, Ilie Călian, Tudor Cătineanu, Doina Cetea, Ion Cocora, Ion Cristofor, Mihai Dragolea, Dan Damaschin, Constantin Cubleşan, Victor Felea, Mircea Ghiţulescu, Bazil Gruia, Negoiţă Irimie, Vasile Igna, Mircea Muthu, Irina Petraş, Liviu Petrescu, Petru Poantă, Mircea Popa, Adrian Popescu, Mircea Opriţă, Aurel Rău, Tudor Dumitru Savu, Vasile Sălăjan, Radu Ţuculescu, Ion Vlad, Tudor Vlad, Grigore Zanc. Preşedinţi (succesiv): Liviu Petrescu, Horia Bădescu, Mircea Borcilă. Vicepreşedinţi: Irina Petraş, Tudor Cătineanu. De-a lungul anilor, Festivalul Blaga a adunat la Cluj-Napoca sute de scriitori din ţară şi din 20 de ţări ale lumii; am visat la crearea unui Centru de Studii Blagiene…, care chiar dacă nu s-a regăsit „in situ” a generat peste 20.000 de pagini de comunicări şi poezie despre Blaga, volume monumentale precum „Eonul Blaga. Întâiul veac”, seria „Meridian Blaga” sau „Caietele de poezie”, traduceri memorabile datorate lui Jean Poncet, saloane de arte plastice…

A fost creat site-ul: www.societateablaga.ro Aici pot fi găsite informaţii despre Lucian Blaga şi despre Societate, Meridianele editate, conţinând miile de pagini ale comunicărilor susţinute de participanţii din toată lumea, Caietele de poezie, spectacolele de teatru, Saloanele de pictură dedicate lui Blaga, prelungirea pariziană a Festivalului clujean etc. etc. Cu toate acestea, e limpede, nu am făcut destul pentru Blaga…

LUCIAN BLAGA – UN POET PENTRU SECOLUL XXI. Astfel l-a numit cel de-al doilea conferenţiar al serii, poetul Horia BĂDESCU, rememorând, la rându-i, momente din lungul drum al cunoaşterii lui Blaga peste hotare, mai ales în rândul marilor poeţi francezi/ francofoni contemporani, participanţi la multe dintre ediţiile clujene ale Festivalului Internaţional „Lucian Blaga” sau la Colocviile pariziene Blaga. Toate au facilitat mai buna receptare a operei lui Blaga, a sufletului său vizionar, profund românesc, a modului său de a se apropia de transcendent din perspectiva relaţiei omului cu lumea şi cu sacralitatea. Poeţi precum Gérard Bayo, Dominique Daguet, Jean Poncet, dar şi italianul Andrea Genovese au făcut foarte mult pentru pătrunderea lui Blaga în spaţiul francofon. În 1995, la Centenarul Blaga, împreună cu prieteni scriitori de la Paris, poetul Horia Bădescu (pe atunci director al Centrului Cultural Român din capitala Franţei) scotea un număr dublu al revistei „Sud”, foarte bine primit, în care se aflau 100 de poeme de Blaga traduse de Jean Poncet; sprijinul scriitorului George Astaloş, stabilit la Paris, a fost important în acest demers. „În entuziasmul de atunci a încolţit ideea traducerii întregii opere a lui Blaga în franceză… Am crezut că intrăm într-o lume în care putem face ceva pentru această ţară… Cu mari eforturi, graţie editorului Vasile George Dâncu, am reuşit, cu un editor din Lyon, să începem seria operei lui Blaga: „Poemele luminii” a fost prezentat şi la Târgul de Poezie de la Paris. Succes enorm!, fiind cea mai vândută carte de poezie. Avem acum în pregătire „Paşii profetului”, sublinia poetul Horia Bădescu. Tot domnia sa a vorbit despre Colocviile Internaţionale Blaga de la Paris.

„Desfăşurate în cadrul programelor culturale ale Centrului Cultural şi Ambasadei României de la Paris, Les Colloques Internationaux Blaga/ Colocviile Internationale Blaga au stat întotdeauna sub sigla şi patronajul Societăţii Culturale Blaga. Ele au fost gândite ca ramură pariziană a Festivalului de la Cluj şi organizate ca atare. Colocviile de la Paris au reprezentat o experienţă aparte în efortul de a face cunoscută în arealul culturii europene opera blagiană. Cele şapte ediţii ale lor, care au reunit, între 1995-2005 zeci de scriitori, europeni şi nu numai, sute de participanţi, ediţii ale căror lucrări s-au concretizat în cele cinci caiete publicate de editura Librairie Bleue, au făcut din Les Colloques Internationaux Blaga un eveniment al lumii literare pariziene, au creat un univers de receptare şi un orizont de aşteptare fără precedent. Se poate spune că instituirea unei tradiţii într-un megalopolis saturat de cultură, în care evenimentele artistice zilnice sunt de domeniul sutelor, o tradiţie care implica o personalitate de prim rang a literaturii noastre, a fost un fapt major de istorie culturală. O demonstrează deopotrivă seriozitatea tematicii propuse, calitatea participanţilor şi intervenţiilor acestora, valoarea celor care au primit Premiul Lucian Blaga la Paris. Temele Colocviilor Blaga de la Paris au fost:

1995 – La ce bun poeţii în vremuri sărace ; 1996 – Tentaţia tăcerii în poezia blagiană şi europeană; 1997 – Poetica semnului în poezia blagiană şi europeană; 1998 – Semantica absenţei în poezia blagiană şi europeană; 2000 – Timp şi Fiinţă în poezia blagiană şi europeană; 2003 – Ontologia suferinţei în poezia blagiană şi europeană; 2004 – Memorie şi uitare în poezia blagiană şi europeană. Laureaţii Festivalului Internaţional Blaga de la Paris au fost: 1995 – Michel CAMUS/ Franţa; 1996 – André DOMS/ Belgia; 1997 – Yves BROUSSARD/ Franţa, Jean PONCET/ Franţa (cea mai amplă traducere a poeziei blagiene în franceză); 1998 – Jean-Luc WAUTHIER/ Belgia, Sanda STOLOJAN/ Franţa (prima traducere a lui Blaga în franceză), Paola BENTZ-FAUCI/ Franţa (traducerea piesei Meşterul Manole în franceză; 2000 – Arthur HAULOT/ Belgia, Diem CHAU/ Vietnam (traducerea lui Blaga în vietnameză); 2003 – Werner LAMBERSY/ Belgia; 2004 – Max ALHAU /Franţa, Basarab NICOLESCU/ Franţa”.

Blaga a rămas în inima tuturor acestor mari oameni de cultură, iar aceştia au rămas ataşaţi României. Gérard Bayo, în recenta sa carte intitulată «Jours d’Excideuil/ Zilele de la Excideuil», Ed. L’Herbe qui tremble, Paris, 2017, are o poezie dedicată lui Blaga: „Furtuna -/ aniversarea din 9 mai e a ta, lasă totul/ deoparte:/ până la crengile cele mai ’nalte destramă/ norii/ şi bucură-i pe copii, dar n-atinge capacul sicriului tău/ de lângă zidul bisericii./ Pune-ţi mâna în faţa ochilor/ şi începe-a vorbi. Aproape de tine sunt câmpurile, liziera pădurilor.” (Câmpie calmă)P6210110-225x300

Gala a fost admirabil completată de glasul actorilor Elena IVANCA („Aş vrea să fiu vocea Elenei Ivanca în gândul lui Lucian Blaga”) – inspirată „tapiserie blagiană” ţesută din versuri şi din gândirea filosofică a acestuia şi Dorel VIŞAN, care a recitat poemul „ Veniţi după mine, tovarăşi!”. Ne-am risipit, cu gândul la Blaga, la versul din „Colţ medieval la Cluj…: Pe strada unde stau alături biserica reformată/şi alte case cu ogive medievale/ o întâmplare se repetă, ciudată,/ în fiecare dimineaţă, pe la acelaşi ceas,/ se pot vedea pe-acolo înşiruite subt streşini/ ovale de-argilă. Ovale. Tulburătoare, frumoase ovale”… Nu spun mai mult. Citiţi poezia, citiţi-l pe Blaga!

*articol scris de Michaela BOCU pentru ziarulfaclia.ro

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ – 185

• O SEARĂ MAGICĂ CU VIRGINIA ZEANI •

Virginia-Zeani-213x300Magică este puţin spus, atât de copleşitoare forţa muzicii şi a interpretării, atât de emoţionantă evocarea unei mari artiste românce, legendă a artei lirice, atât de fascinantă expunerea Prof.dr. Nicolae MIU despre VIRGINIA ZEANI – O REGINĂ A OPEREI INTERNAŢIONALE! Moderată de Prof.dr. Nicolae HÂNCU, ediţia cu numărul 185 a Galelor s-a înscris în seria celor de colecţie, alături de multe altele pe care le-am trăit de-a lungul celor peste două decenii de existenţă a manifestării.

Înainte de a-i da cuvântul Profesorului dr. Nicolae Miu – o scurtă introducere în temă.

Cea care avea să devină o legendă a operei mondiale, Virginia Zeani (n. Zehan, la 21 octombrie 1925 în satul Solovăstru, de lângă Reghin) a dezvoltat o carieră pe parcursul a 35 de ani, din 1948, când, la 16 mai, debuta în Violetta din „Traviata”, pe scena Operei din Bologna, şi până în 1982, când a cântat în „Dialogul Carmelitelor” de Poulenc (rolul Blanche) la San Francisco. Cu acest rol a şi debutat, în 1957, pe scena operei La Scala din Milano. Artistă legendară, a studiat cu profesori legendari: Lydia Lipkowska la Bucureşti (care i-a fost profesoară şi Lyei Hubic) şi Aureliano Pertile la Milano. Anul 1947, când obţinea o bursă de studii în Italia, i-a oferit şi ultimul bilet spre libertate, artista stabilindu-se în această ţară şi, ulterior, în SUA. „Au impus-o definitiv în galeria exclusivă a marilor dive atât vocea ei minunată (o divină revărsare de sunete

pure, impregnate în cea mai autentică emoţie şi drămuite printr-o perfectă tehnică a respiraţiei – „am învăţat enorm de la tine”, îi scria zeul acutelor, Luciano Pavarotti, în 1996, după ce îi dedicase, într-un concert la Indianapolis, aria „Donna non vidi mai” din „Manon Lescaut” de Puccini, însemnând „Aşa femeie nu am văzut niciodată”, cât şi frumuseţea din stirpea Elizabeth Taylor („personifica frumuseţea sopranei de operă”, spunea despre ea fostul ei vecin şi prieten pentru eternitate, Federico Fellini, mărturisind într-o scrisoare că o privea dimineaţa, pe furiş, de la fereastra vilei sale, care dădea spre vila ei, cum făcea vocalize)… Dedicată uriaşei sale vocaţii, doamna Virginia Zeani a cântat excelent orice – şi Händel, şi Monteverdi, şi Rossini, şi Puccini, şi Verdi, şi Wagner, şi Poulenc, şi Menotti”… – notează, între altele, Sever Voinescu în cartea CANTA CHE TI PASSA. (Virginia Zeani în dialog cu Sever Voinescu) pe care i-a dedicat-o artistei în 2010, carte lansată în 2011 şi la Cluj-Napoca, într-o seară de neuitat, petrecută în sala Operei Naţionale Române.OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Să nu uităm că, în 1952, Tullio Serafin (care era dirijorul Mariei Callas) a solicitat-o pe Virginia Zeani să o înlocuiască pe Callas în rolul Elvirei din „I „Puritani” de Bellini. Succesul a fost imens. Să nu uităm, de asemenea, că soprana româncă a cântat în era unor dive precum Joan Sutherland, Callas şi Renata Tebaldi. Într-un articol publicat de „Opera News” în 1999, dirijorul Richard Bonynge alcătuia o listă cu primele trei soprane de top (fără soţia sa, Joan Sutherland), spunând: …„vocile de care îmi amintesc în mod special sunt Flagstad, Virginia Zeani şi Renata Tebaldi”. În peste 30 de ani de carieră a interpretat 71 de roluri pe cele mai mari scene ale lumii, iar din 1981 până în 2004 a fost profesor de canto la Bloomington şi apoi în Florida (la vestitele Florida Grand Opera Young Artist Program şi Palm Beach Opera Young Artist Program), în anul 2010 fiindu-i atribuit titlul de „Teacher of the Year” de către revista „Classical Singer Magazine”.

Prof.dr. Nicolae MIU şi-a început formidabila incursiune în universul înregistrărilor audio ale Virginiei Zeani cu amintiri legate de prezenţa artistei pe scena clujeană, în spectacole care au reprezentat tot atâtea creaţii memorabile: stagiunea 1965-66, „Bărbierul din Sevilla” sau „Faust” (în care soţul artistei, marele bas Nicola Rossi-Lemeni, îl interpreta pe Mefisto); apoi „Boema” (alături de Teodor Anastasiu, Stela Simonetti, Vasile Cătană) sau „Traviata”. În stagiunea 1969-70, când se sărbătorea semicentenarul Operei din Cluj, Virginia Zeani revine la Cluj pentru a interpreta rolul titular din „Aida”: un triumf! Tot atunci, un alt triumf în „Manon Lescaut” (alături de Teodor Anastasiu şi Mugur Bogdan). O soprană absolută: ce tehnică, ce intonaţie, ce frazare, câtă sensibilitate şi cât dramatism, completate de trăirile cele mai profunde! Am ascultat, încărcaţi de emoţie, arii precum: „Mi chiamano Mimi” din „Boema” de Puccini, cu Orchestra „Santa Cecilia”; „E strano! E strano… Sempre libera”, înregistrare dintr-o „Traviata” la Londra, cu un mi bemol supra-acut perfect!; „Ritorna vincitor” din Aida; „Sola, perduta, abbandonata” din „Manon Lescaut”, înregistrare din 1971; aria „Son vergin vezzosa” din „I Puritani” de Bellini, înregistrare din 1967; cavatina „Regnava nel silenzio” din „Lucia di Lammermoor”, înregistrare din 1967 cu Royal Philharmonic Orchestra din Londra, dirijor Vincenzo Bellezza; „Merce, dilette amiche” din „I vespri siciliani” de Verdi, acompaniată de Orchestra şi Corul Metropolitan din New York, dirijor Francesco Molinari Pradelli; „Pace, pace mio Dio!” din „La forza del destino” de Verdi, cu Orchestra simfonică din Torino, înregistrare din 1965, dirijor Mario Rossi; „Addio del passato” din „Traviata”, în final cu un la natural perfect, „pe fir de voce”, aşa cum l-a solicitat Verdi însuşi, înregistrare din 1960 cu Orchestra Operei Regale din Londra, dirijor Nello Santi; „Ave Maria”, superba rugăciune din „Otello” de Verdi, înregistrare din 1962 în compania Orchestrei Operei din Roma, dirijor Tullio Serafin, arie cu un la bemol final iarăşi perfect! Virginia Zeani a cântat mult un repertoriu de maximă dificultate, vast şi foarte divers, în care a ridicat arta cântului pe înălţimi neatinse!

***

După audierea acestor înregistrări antologice, după această întreagă pledoarie pentru cântul desăvârşit şi trăirea autentică, rămâne, totuşi, regretul că artiştii lirici activi ai Clujului şi studenţii la canto au lipsit cu desăvârşire! Păcat, pentru că ar fi avut multe de învăţat ascultând o voce magnifică, în interpretări care s-au ridicat din punct de vedere calitativ mult deasupra unora oferite de staruri ale epocii, precum Maria Callas sau Renata Tebaldi! – iată o părere a distinsului Prof. dr. Nicolae Miu, la care subscriem întru totul.

***

La câteva zile după desfăşurarea Galei, Maestra Virginia Zeani a transmis un mesaj de mulţumire Profesorului Miu şi tuturor clujenilor care au sărbătorit-o, omagiindu-i marea creaţie printr-un memento liric: „Vă mulţumesc din adâncul inimii pentru cuvintele deosebit de amabile. Inima mea este plină de nostalgie faţă de originile mele româneşti, în special faţă de Transilvania, unde m-am născut la Solovăstru, la 21 octombrie 1925. Nu voi uita niciodată Transilvania mea şi pe toţi bunii mei prieteni. Vă mulţumesc încă o dată, din adâncul inimii, şi vă trimit dumneavoastră şi tuturor prietenilor dragostea mea şi cele mai bune urări. Cu afecţiune şi gratitudine, Virginia Zeani.

***

Ecourile acestei seri magice, pe care cu atâta dedicaţie, cunoaştere şi afecţiune a oferit-o publicului clujean iubitor de operă reputatul profesor, medic şi om de cultură Nicolae MIU, nu se vor stinge uşor. Ele rămân repere pentru o maximă apreciere asupra unei vieţi şi cariere unice, pentru o personalitate distinctă, care nu-şi uită rădăcinile şi pentru care vibrează şi astăzi, cu o forţă asimilabilă, poate, doar miracolului luminii. Să-i rămânem recunoscători Virginiei Zeani pentru dragostea pe care purtat-o Clujului, Operei de aici şi artiştilor instituţiei, alături de care nu a ezitat să vină să cânte, într-o perioadă în care parcurgea momentele de vârf ale carierei sale internaţionale. Superbă probă de patriotism!

*articol scris de Michaela BOCU pentru ziarulfaclia.ro

Prof. Dr. Nicolae Hâncu „Micul dejun trebuie să fie masa principală a zilei“

3Președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, prof. dr. Nicolae Hâncu, ne vorbește despre cum trebuie să ne hrănim sănătos, dar și cum trebuie ținut corect un regim de slăbit.

Ce înseamnă, de fapt, alimentație corectă?
O alimentație sănătoasă înseamnă echilibru între aportul și consumul de calorii al unei persoane. Aportul alimentar pe zi trebuie împărțit în 3 mese principale și 2-3 gustări. Micul dejun, prânzul și cina sunt obligatorii, iar gustările sunt opționale.

Este recomandat ca masa de seară să nu se ia cu mai puțin de 2 ore înainte de culcare, astfel încât alimentele consumate la cină să fie eliminate din stomac în intestin, în acest fel fiind evitat refluxul gastro-esofagian.

Ce greșeli de alimentație fac românii?
În primul rând, mulți au obiceiul de a sări peste micul dejun. Acesta trebuie să fie masa principală a zilei și nu cina, cum se întâmplă de multe ori la noi. În al doilea rând, cumpărătorii nu prea citesc etichetele, de multe ori prețul fiind un factor mai important decât compoziția nutrițională scrisă pe eticheta alimentului. Citirea etichetei este esențială.

Cel care vrea să cumpere produsul trebuie să se informeze, să începă de la data expirării și să continue cu valoarea energetică și compoziția nutrițională a alimentului. Nu în ultimul rând, o altă greșeală este consumul redus de lichide.

Cum să ne alegem apa de băut? Cât de sănătoasă este apa de la robinet?
Apa de băut poate să fie minerală (conține săruri) sau neminerală (de exemplu, apa de masă, cea de la robinet etc.). Apa minerală, la rândul ei, poate fi carbogazoasă sau necarbogazoasă. Consumul corespunzător de lichide face parte din alimentația sănătoasă. Chiar dacă apa are 0 kcal, este esențială pentru păstrarea stării de sănătate.

Apa îmbuteliată și cea de la robinet sunt de obicei verificate și sigure pentru consum. Apa din diverse izvoare trebuie consumată cu atenție, existând riscul să fie contaminată și să pună în pericol sănătatea.

Este sănătos să mâncăm margarină?
Margarina industrială, obținută prin hidrogenare, este profund nesănătoasă. Ar trebui evitat consumul de produse care au fost obținute cu margarină industrială (creme, foietaje, produse de patiserie, etc.).

În schimb, margarinele moderne, obținute prin esterificare, care au și adaos de acizi grași Omega-3, nu au același conținut periculos de acizi grași trans.

Care aliment este mai sănătos, untul sau margarina?
Atât untul, cât și margarina, fac parte din grupa alimentelor aflate în vârful piramidei alimentației sănătoase, adică grupa grăsimilor și a dulciurilor.

Consumul acestor alimente trebuie să se facă prudent, ocazional, nedepășind 5-10g/zi (1-2 lingurițe). Având în vedere cantitatea mică, nu putem spune că, din punct de vedere nutrițional, sunt diferențe semnificative.

Care sunt alimentele pe care nu ar trebui să le consumăm niciodată sau cu moderație?
Nu există alimente „interzise”. Alimentele pot fi prietenoase sau neprietenoase, în funcție de cantitatea consumată și ținând cont de normele de siguranță alimentară.

Spre exemplu, oul este un aliment sănătos, dar 3 ouă consumate la micul dejun conțin prea mult colesterol, iar dacă oul este contaminat cu Salmonella, pune în pericol sănătatea.

Cum trebuie să alegem corect pâinea?
Se recomandă consumul de pâine obținută din făină integrală, pentru un plus de fibre, vitamine și minerale. Pâinea integrală conține glucide care se eliberează lent în organism, menținând nivelul glicemiei pe termen mai lung, fără apariția senzației de foame la 2-3 ore după masă. În plus, aduce în organism vitamine și minerale, care deși au 0 kilocalorii, sunt esențiale pentru sănătate.

Cum trebuie să ținem corect postul?
Postul religios este o perioadă delicată din punct de vedere nutrițional, deoarece, deși sunt eliminate grăsimile animale, crește consumul de glucide (din pâine, cartofi, fasole boabe) și găasimi vegetale (ulei).

Multe persoane se îngrașă în post prin creșterea aportului caloric. Pateurile, atât cele vegetale, cât și cele din carne, ar trebui consumate cu prudență, sub rezerva că au un conținut mare de calorii și de grăsime.

Cum slăbim fără să ne punem sănătatea în pericol?
Slabirea înseamnă nu doar scăderea numărului de kilograme, ci și reducerea conținutului de grăsime din organism. Curele de slăbire „minune” sunt profund dăunătoare, pentru că acele kilograme pierdute reprezintă apă, mușchi și grăsime, iar recâștigarea acelor kilograme înseamnă aproape exclusiv plus de grăsime.

Pentru o slăbire sănătoasă (și o menținere de durată a noii greutăți) recomand îmbunătățirea stilului de viață prin toate componentele sale: alimentație sănătoasă, activitate fizică zilnică, consum moderat (sau deloc) de alcool, menținerea stării de nefumător, somn odihnitor, gândire pozitivă. Recomand consultul medical specializat pentru cei care doresc să slăbească, nu urmarea unor diete provenite din surse incerte.

Sursa: clicksanatate.ro

Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ la aniversarea de 20 de ani: ÎNVĂLUITE DE O POEZIE CALDĂ ŞI DE O AURĂ PROPRIE…

Aşa au fost Galele în seara lor aniversară, prelungită mult peste programul obişnuit. Nu întâmplător, şi Galele, precum alte embleme ale Clujului, s-au născut într-o primăvară… Deschiderea, cum altfel, decât prin „Gaudeamus igitur”, în interpretarea Patriciei Nicula, studentă la Medicină. După o scurtă introducere „marquez-iană”, sub semnul paradigmei realismului magic, într-o lume liniştită, de bogată imaginaţie, a amfitrionului – Prof.dr. Nicolae HÂNCU – a fost rândul salutului invitaţilor. Din partea conducerii Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” acesta a fost transmis de Prof.dr. Ioan Ştefan FLORIAN – preşedintele Senatului UMF; i-au urmat poetul Horia BĂDESCU („Galele vin dintr-o lungă tradiţie a societăţilor filarmonice care au prefigurat România modernă…, reprezentând un punct al memoriei culturale şi al memoriei identitare”…), Conf.univ. dr. Patriciu ACHIMAŞ CADARIU, Prof.dr. Nicolae MIU – cu un strălucit discurs despre cum a conceput domnia sa definiţia unui bun medic, acesta trebuind să însumeze pregătire, credinţă în Dumnezeu şi iubire faţă de artă. Mulţumind Celui de Sus pentru a fi fost absolvent al Facultăţii de Medicină, secţia Pediatrie, a urmat evocarea unor personalităţi nepreţuite care i-au marcat devenirea: Victor Papilian (profesor de Anatomie şi publicist, iubitor şi practicant al artelor, director al Operei clujene în 1934, după Constantin Pavel), Iuliu Haţieganu, Ioan Goia, Titu Vasiliu (căsătorit cu marea artistă Ana Rozsa), mentorii prof. dr. Octavia Mărgineanu sau prof. dr. Octavian Fodor, apoi prof.dr. Dumitru Dumitraşcu (gastroenterolog şi pictor de mare valoare). N-au fost uitate nici Orchestra Medicilor sau Salonul de Artă al Medicilor, marcând, în timp, importante prezenţe pe harta culturală a Clujului.

P3220156În acest cadru, Prof.dr. Oliviu Pascu a înmânat organizatorului şi amfitrionului Galelor, Prof.dr. Nicolae Hâncu, o Diplomă de excelenţă.

Acad. Ionel HAIDUC. Participăm la o întâmplare care merită sărbătorită: se împlinesc 20 ani de când în oraşul nostru se desfăşoară un eveniment remarcabil, Galele „Medicină, Artă Cultură”.

Ştim cu toţii că iniţiativa, gestionarea şi succesul acestor întâlniri lunare se datorează Profesorului universitar Nicolae Hâncu. Această activitate se bucură de sprijinul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, al Muzeului de Artă şi al Studioului Radio Cluj, iar după bine-meritata alegere a profesorului Hâncu ca Membru de onoare al Academiei Române, li s-a alăturat şi Filiala clujeană a Academiei. Publicul intelectual al Clujului a găsit în Galele „Medicină, Artă, Cultură” un prilej de delectare şi a devenit din ce în ce mai numeros în această sală – să recunoaştem – neîncăpătoare.

Alăturarea cuvintelor MEDICINĂ – ARTĂ – CULTURĂ nu este întâmplătoare. Medicina este adeseori artă, arta – alături de ştiinţă şi educaţie – face parte din cultura unei comunităţi, naţiuni sau ţări. Cultura trebuie dăruită oamenilor, iar Galele clujene fac acest lucru cu mult succes. Eu personal nu pot decât să regret că nu am putut participa la toate cele 182 ediţii care s-au desfăşurat până acum, ci numai la un număr mult mai mic decât aş fi dorit sau mi-ar fi plăcut. Dar, de fiecare dată, am plecat de la întâlnirile la care am asistat cu mai multă energie sufletească şi cu bucuria de a fi fost părtaş la un eveniment plăcut şi instructiv. Sunt convins că atâta timp cât profesorul Nicolae Hâncu, Membru de onoare al Academiei Române, se va ocupa de organizarea acestei manifestări – devenită o emblemă a Clujului – continuitatea şi succesul vor fi asigurate.

Galele au răspuns, în toţi aceşti ani, la întrebarea: „Ce ar fi medicina fără suflet, arta fără spirit”?

În desfăşurarea Galei aniversare a venit şi rândul LECTORILOR INVITAŢI, din ale căror intervenţii redăm câteva fragmente:

Prof.dr. Marius BOJIŢĂ. EXTENSIUNEA UNIVERSITARĂ. Profesorii clujeni ai primelor generaţii de după 1920 s-au preocupat de răspândirea ştiinţei şi culturii şi extra muros Cetăţii Clujului. Ei au întemeiat societăţi culturale, fundaţii precum Extensiunea Universitară, ASTRA şi „Şoimii Carpaţilor”. Extensiunea Universitară a fost printre cele mai mari realizări ale tinerei Universităţi clujene, care a luat fiinţă la 10 octombrie 1924. Această asociaţie a apărut ca o necesitate organică în împrejurările care au urmat Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Universitarii şi-au dat seama că e nevoie de acţiune sistematic organizată, care să activeze în toate colţurile Transilvaniei, pentru a trezi în pături cât mai lagi conştiinţele, pentru a le fortifica în mod obişnuit şi pentru a trezi în cele din urmă iniţiativele locale. Extensiunea universitară a fost în mare parte şi opera prof. Iuliu Haţieganu, care s-a implicat efectiv în conducerea şi activităţile acesteia. În câţiva ani, Extensiunea Universitară a cuprins întregul Ardeal, conferenţiarii – profesorii cei mai distinşi ai Facultăţii de Medicină şi tinerii medici, dintre cei mai destoinici şi diligenţi – cutreierau oraşele din Transilvania, numeroase sate şi comune, răspândind ştiinţa şi cultura vremii dincolo de zidurile Universităţii. Extensiunea Universitară şi-a îndeplinit cu prisosinţă misiunea, profesorul Iuliu Haţieganu fiind unul din însufleţitorii ei, reprezentând un model de profesor, om de ştiinţă şi cetăţean implicat în comunitate.

P3220141-225x300Prof.dr. Ioan Ştefan FLORIAN. INCURSIUNI ÎN ISTORIA NEUROCHIRURGIEI: ARTĂ ŞI CUNOAŞTERE. Pornind de la evoluţia conceptului de frumos, călătoria a început din neolitic, când au fost identificate traumatisme cranio-cerebrale (în România au fost descoperite 18 cranii cu trepanaţie), a trecut prin Egiptul Antic (cu primele atestate în medicină, Imhotep – considerat primul medic şi arhitect în istoria omenirii, autor al Ebers Papyrus, primul tratat medical), perioada preincaşă şi incaşă (descoperite cele mai multe cranii cu trepanaţie), Grecia Antică (Protagoras, Socrates, Hipocrate), Imperiul Roman, Imperiul Bizantin ( cu Paul din Aegina, 625-690, care recomandă trepanaţia în două etape), Evul Mediu Timpuriu, perioada islamică cu Abulcasis (părintele chirurgiei moderne, care a inventat o serie de unelte şi dispozitive folosite la intervenţiile chirurgicale), Evul Mediu Târziu, cu Şcoala de la Salerno, Renaşterea cu Leonardo da Vinci, Michelangelo…; secolul 19 – pionierii neurochirurgiei; războaiele moderne şi neurochirurgia; perioada postbelică, construirea, în 1955, a microscopului operator, utilizarea imagisticii, dezvoltarea microscopiei, inventarea microscopului electronic – toate într-o istorie de 500 de ani a neurochirurgiei, realizări epocale ale minţii şi creativităţii omeneşti, cu certe trimiteri către artă.

Michaela BOCU. GALELE DUPĂ 20 DE ANI.Au trecut 20 de ani de când păşim, lună de lună, pragul Galelor şi o facem cu bucurie, cu seninătate, cu mulţumirea că, de la microfonul acestora, vom mai primi o porţie de înţelpciune şi de cunoaştere, de frumos absolut. În spate vedeţi, rotindu-se ca într-o buclă a timpului, imagini de acum aproape două decenii, dar şi altele mai recente, risipite precum nişte fotograme întâmplătoare dintr-o istorie de 20 de ani şi devenite arhiva sentimentală a unor întâmplări unice şi irepetabile.

Şi nu puteam să le denumesc altfel decât Gale, pentru că reuniunile acestea ale noastre s-au aşezat încă de la început, temeinic, în câmpul excelenţei: fie că au fost dezbătute teme din domeniile medicinii, filosofiei, literaturii, muzicii, artelor plastice, ştiinţelor economice, geografiei sau ştiinţelor istorice, adesea din perspectivă interdisciplinară, fie că au fost prezentate priorităţi ale cercetării ştiinţifice clujene în context internaţional, mărturii de credinţă creştină din partea înalţilor ierarhi ai bisericilor Ortodoxă sau Greco-Catolică, fie că au fost lansate cărţi de referinţă pentru varii domenii sau au fost omagiaţi marii oameni care au dat vizibilitate, prestanţă şi faimă Clujului, personalităţi uriaşe dintr-un Pantheon greu de egalat – de fiecare dată spectatorii Galelor s-au îmbogăţit spiritual. Acesta a şi fost motivul pentru care ei au revenit, în toţi aceşti ani, cu-aceeaşi plăcere, dublată de curiozitate, cu-aceeaşi dorinţă de a cunoaşte, de a acumula, de a descoperi şi, nu în ultimul rând, pentru a se întâlni.

Au fost, cum spunea Profesorul Hâncu în interviul pe care ni l-a acordat recent, vreo 360 de conferinţe şi aproximativ 180 de miniconcerte, dar au fost şi spectacole de operă pe scena Operei Naţionale Române, recitaluri ale poeţilor sau prezenţe actoriceşti de calibru, concerte ale Filarmonicii „Transilvania” sau producţii ale studenţilor muzicieni, au fost expoziţii ale marilor artişti plastici ai Clujului şi ai ţării şi câte şi mai câte… Celor de la început – gratitudinea că au avut curajul de a pleca pe un drum care, departe de a fi lin, se anunţa plin de obstacole dar, în acelaşi timp, era un drum presărat cu pulberi de stele. Celor de azi – în frunte cu acelaşi vizionar de acum 20 de ani, Prof.dr. Nicolae Hâncu, preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Membru de Onoare al Academiei Române, felicitări şi, iarăşi, gratitudinea noastră pentru aleasa colaborare. Căci, colaborarea noastră a fost una a pomului înflorit, care stă pe rod şi bucură apoi sufletul, ochii şi inima.

Privite retrospectiv, Galele se prezintă învăluite de o poezie caldă şi de o aură proprie, de acel mister al trecerii şi împlinirii timpului, într-un permanent dor de vrajă şi de iubire. Iubiţi Galele, rămâneţi prin preajmă: aniversarea celor 200 de ediţii ale Galelor e pe aproape.

MICROCONCERTUL ANIVERSAR a fost susţinut de Orchestra de tineret CLAUDIOPOLIS, sub bagheta tânărului şi talentatului dirijor Vlad Eniu, cu masterat absolvit cu brio la Milano, actualmente doctorand al Academiei de Muzică „Gh. Dima”. O interpretare sensibilă şi atent şlefuită a adus în faţa spectatorilor: Suita a 2-a în si minor, BWV 1067 de J.S.Bach, solistă la flaut Carina Coste; celebrul Divertisment în Re major, KV 136 de W.A. Mozart; „Valse” din Serenada în Do major, op. 48 de P.I. Ceaikovski, partea întâi din Serenada în mi minor, op. 20 de E. Elgar, precum şi piese din repertoriul Larei Fabian (Je t‘aime, orchestraţie Vlad Eniu) şi Adele (All I Ask, orchestraţie Vlad Eniu) în interpretarea studentei la Medicină, Patricia Nicula. O alăturare care a ilustrat, cum nu se putea mai bine, deschiderea Galelor către ştiinţă şi arte – Patricia Nicula, fiică de medici, ea însăşi studentă la Medicină, Vlad Eniu, fiu şi nepot de medici iluştri ai Clujului!

*articol scris de Michaela BOCU pentru ziarulfaclia.ro